''Multe măsuri bugetare /înghețarea generalizată a salariilor, tăieri la capitolul investiții ale statului, ale colectivităților și din întreținerea șoselelor/ sunt de-o calitate îndoielnică'', a afirmat FMI într-un raport privind împrumutul său pentru țară, care s-a încheiat în decembrie.

''Tăierile de fonduri pentru protecția socială par inoportune ținând seama de creșterea șomajului pe termen lung și de recurgerea prea mult la programele publice de ocupare a forței de muncă /pe care autoritățile intenționează să le reducă în continuare/'', a afirmat FMI.

''Acum când criza s-a încheiat, reechilibrarea bugetară ar trebui să se bazeze mai mult pe reforme structurale'', a mai spus FMI.

Parlamentul leton a adoptat în decembrie un buget pe 2012 care prevede un deficit de 2,5 % din PIB, față de aproape 4,5 % în 2011.

FMI a recunoscut însă și o calitate: ''în pofida deficiențelor sale, bugetul va ajunge probabil la obiectivul de deficit în conformitate cu obiectivele programului și ar urma să îndeplinească criteriile de la Maastricht în vederea adoptării euro, obiectivul autorităților''.

Letonia, victimă în 2009 a unei recesiuni vertiginoase, a reușit totuși să-și reducă deficitul bugetar cu o sumă echivalentă cu 15 % din PIB pe durata împrumutului de la FMI, de la încheierea lui 2008 până la finele lui 2011. Ea intenționează să adopte euro în 2014.

Măsurile de austeritate necesare pentru a ajunge la acest rezultat au fost criticate de economiști care au subliniat costul lor social și uman.

Într-un articol în buletinul intern al FMI, șeful misiunii Mark Griffiths a subliniat că sprijinul Băncii Mondiale a fost crucial în această țară, una dintre cele mai sărace din Uniunea Europeană.

''Sunt foarte mândru de activitatea noastră cu Banca Mondială pentru a întări protecția socială. Dacă n-ar fi existat aceste eforturi comune cu guvernul, criza ar fi fost și mai dură pentru grupurile vulnerabile, îndeosebi săracii și șomerii'', a conchis Griffiths. AGERPRES