Ales pe promisiunea unei rupturi, Nicolas Sarkozy și-a stabilit în 2007 ca prioritate în politica sa externă apărarea drepturilor omului. Însă, extrem de repede, realitatea echilibrelor geostrategice și a intereselor economice i-au readus acțiunile pe o linie mai clasică, atrăgându-și critici din partea opozanților regimurilor autoritare africane și arabe.

Președintele francez a primit succesiv distincții de onoare din partea liderilor libian Muammar Gaddafi și sirian Bashar al-Assad, s-a afișat cu liderul egiptean Hosni Mubarak, copreședinte al ultimului summit Africa-Franța, și a susținut până la capăt regimul lui Ben Ali în Tunisia.

Chiar dacă Nicolas Sarkozy recunoște câteva eșecuri, el cere 'să se țină cont de circumstanțe', în interviul fluviu acordat revistei trimestriale menționate.

Cerându-i-se să comenteze invitația adresată colonelului Gaddafi de a veni la Paris la sfârșitul lui 2007, el a răspuns: "Exista un consens internațional de a lua în considerare necesitatea dialogului cu Libia", iar "acest lucru nu a împiedicat Franța să fie primul stat care să-și trimită avioanele pentru a opri tancurile (lui Gaddafi)".

În ceea ce privește mâna întinsă în 2008 lui Bashar al-Assad, acuzat astăzi că își masacrează populația, șeful statului francez a spus: "Am fi putut pune capăt crizei politice libaneze dacă nu am fi avut acest dialog? Sunt convins că nu". Mai mulți observatori sunt însă de părere că criza din Liban este departe de a fi rezolvată.

Nicolas Sarkozy recunoaște, în același timp, că a 'subestimat exasperearea' popoarelor arabe. "Am dat noi dovadă de o prea mare complezență față de aceste regimuri (arabe) opresive și corupte? Fără îndoială", recunoaște el, reamintind totodată că revoluțiile 'au surprins pe toată lumea'.

În final, președintele francez recunoaște că ar fi putut acționa 'mai bine sau diferit', însă își arogă meritul 'de a fi avut dorința de a acționa' și 'de a refuza să se supună istoriei'.

Dintre toate inițiativele sale, Nicolas Sarkozy reține salvarea 'in extremis a populației din Benghazi de baia de sânge promisă de Gaddafi' în 2011, și vorbește despre vizita sa din septembrie în acest oraș, unde a fost aclamat ca erou, drept 'momentul cel mai emoționant' al președinției sale. AGERPRES