''În prezent, România îndeplinește toate rigorile impuse de aderarea la acest tratat, ca urmare a reformelor structurale adoptate în ultimii ani și a celor care sunt în curs. Stabilitatea financiară și economică obținută cu sacrificii mari făcute de către oameni trebuie menținută în viitor. Includerea în Constituție a noilor reguli privind pactul fiscal va preveni luarea unor decizii populiste, mai cu seamă în anii electorali. Cu o datorie publică substanțial sub limita de 60% din PIB, România va putea înregistra un deficit structural dublu față de cel prevăzut pentru statele membre cu probleme de datorie publică. Această limită mai largă va permite susținerea efortului de dezvoltare și pe seama finanțării din fonduri publice, în condițiile unui deficit mai mare'', explică Theodor Stolojan.

Un număr de 25 de state membre ale UE - cele 17 din zona euro și încă 8 din afara acesteia, inclusiv România - au căzut de acord luni seară, la Bruxelles, asupra formei Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și convergența în Uniunea Economică și Monetară (UEM). Semnarea documentului este prevăzută să aibă loc la Consiliul European din 1-2 martie. Documentul prevede, printre altele, includerea în Constituție sau legislație echivalentă a așa-numitei 'reguli de aur' potrivit căreia nivelul deficitului structural trebuie să nu depășească 0,5% din PIB.

Potrivit vicepreședintelui ECON, România are ca obiectiv strategic pe termen lung atingerea unui standard de viață similar celui din statele membre dezvoltate. Totodată, economia României este puternic integrată în economia UE. ''Prin urmare, suntem vital interesați în deciziile Uniunii cu privire la coordonarea politicilor economice și la convergență. Tratatul întărește capacitatea statelor membre semnatare de a acționa în direcțiile respective, prin examinarea ex-ante a proiectelor de politici economice importante intenționate de un stat membru sau altul. Nu mai putem accepta ca politici adoptate de către un stat membru să aibă un impact negativ major asupra economiilor celorlalte state membre'', adaugă Stolojan.

Un alt avantaj pentru țara noastră este acela că România va avea posibilitatea de a participa la reuniunile șefilor de state din zona euro ori de câte ori se iau decizii esențiale cu privire la moneda euro și la competitivitate.

Referitor la prevederea din acest nou tratat ca o parte contractantă să se poată adresa Curții Europene de Justiție, independent de evaluarea Comisiei Europene, contra unei alte părți contractante în cazul în care consideră că aceasta nu a respectat prevederile privind nivelul maxim al deficitului structural, vicepreședintele ECON apreciază că este corect ca un stat membru să se adreseze justiției europene atunci când apreciază că un alt stat membru nu își îndeplinește obligațiile asumate prin acest tratat, care este interguvernamental. ''De fapt, tratatul este un puternic angajament politic al statelor membre, iar nerespectarea acestora ne poate duce din nou la consecințele determinate de eșecul Pactului de Creștere și Stabilitate (supraîndatorarea unor state membre și impact negativ asupra celorlalte state membre). În măsura în care va încălca angajamentul asumat, România va pierde din credibilitate și bani'', mai spune eurodeputatul român.

În opinia sa, Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în UEM, așa cum este, reprezintă un echilibru între interesele și opțiunile celor 25 de state membre UE care au decis să îl semneze la începutul lunii viitoare.AGERPRES