El consideră că instituțiile europene pot avea propiile cerințe, dar deciziile acestora pot fi influențate de cei care reprezintă țara în interiorul acestora. Referitor la situația economică la 5 ani de la aderare, Radu Magdin atrage atenția că România se află într-o competiție atât regional, cât și european și mondial, iar Bucureștiul ar trebui să acționeze pentru a deveni un centru regional de afaceri, înainte de a fi dominat de Varșovia sau Istanbul, care se mișcă bine și atrag din ce în ce mai multe investiții.

Radu Magdin a venit la Bruxelles în 2007, lucrând în comunicare politică la Parlamentul European, iar ulterior a trecut în sectorul privat, fiind manager de comunicare pentru rețeaua media EurActiv și ulterior Google. Radu e unul din semnatarii inițiali ai Apelului pentru Schimbare Adevarată (http://www.petitieonline.com/apel_schimbare_adevarata) și a decis să revină în România, după 5 ani la Bruxelles, pentru a se dedica unei mai bune comunicări între tineri și profesoniștii din sectorul privat și politică.


Agerpres: Lucrați în afacerile europene, în Bruxelles, de aproape 5 ani, (ați venit în capitala Europei la doar câteva luni după aderarea României la UE), perioadă în care ați urmărit îndeaproape evoluțiile de la nivelul UE. Ați păstrat constant, în același timp, contactul cu mediul din țară. Ca expert în comunicare politică, dar și ca român, cum ați caracteriza în prezent poziția României aici, la Bruxelles, în această adevărată 'mașinărie' a deciziilor europene?
Radu Magdin: Cred că România a început să se miște bine, dar că mai are de lucrat până să depășească atitudinea de stat candidat. Asta nu ține numai de Reprezentanța României la UE, care în opinia mea, face o treabă excelentă, ci mai degrabă de o atitudine socială și politică. Nu ne comportăm încă ca un stat membru 'full time', și nu cred că acest lucru are o legătură cu monitorizarea pe justiție sau aderarea la spațiul Schengen. Mă refer la păstrarea unei atitudini care seamănă cu ideea unei 'Înalte Porți', diferența fiind că noua poartă e Bruxelles. Când văd idei de genul 'Bruxellesul ne cere, UE vrea de la noi' îmi apare un zâmbet amar. Nu există 'Bruxellesul' sau 'UE' care să ne ceară ceva, există instituții europene - Comisie, Consiliu, Parlament - care pot avea fiecare propriile cerințe, dar în interiorul cărora și noi 'avem oameni'. Avem un comisar european, avem miniștri și președinte în Consiliu, avem parlamentari europeni și putem influența în consecință deciziile instituției europene cu pricina.

Agerpres: Se manifestă o evidentă lipsă a unui lobby de țară din partea României la Bruxelles. Efectele acestei lipse sunt reflectate în incapacitatea de a influența semnificativ deciziile UE în interes propriu, național. Ce credeți că trebuie făcut pentru schimbarea acestei situații, atât din partea decidenților politici din țară, cât și a românilor din Bruxelles - fie că vorbim de diplomați, eurodeputați sau români care lucrează în instituțiile europene ori în firme private?
Radu Magdin: Cred că pur și simplu fiecare trebuie să își facă treaba, elementul adițional fiind legat de 'îndrăzneala de a comunica' cu ceilalți. În ciuda sentimentului unora, vă pot spune, ca persoană care lucrează activ în domeniul lobbyului, că și diplomații români și eurodeputații își fac treaba. Că se poate mereu mai bine, asta e partea a doua. Dar acest 'mai bine' e individual și depinde și de sesizarea factorilor decizionali cu privire la problemele presante pentru actorii din România. De exemplu, ca persoană care lucrează în sectorul privat la Bruxelles, nu văd o reprezentare a businessului românesc pe măsura importanței orașului. Aici se decid extrem de multe lucruri vitale pentru mediul economic european, iar tratatul fiscal negociat acum o dovedește încă o dată. Aș vrea să vă dau un exemplu care poate părea paradoxal, dar va lumina: Tusiad-ul, asociația de afaceri a oamenilor de afaceri turci, e foarte activă și poate deschide mai multe uși decât aparatul instituțional. Dacă un stat candidat poate face asta, și un stat membru ar trebui să o facă.

Revenind la ideea de bază, avem nevoie de două lucruri: oameni cu expertiză, respectiv comunicare eficientă. Oameni care să identifice problemele sau oportunitățile pe fond, respectiv canale de comunicare - formale sau informale - între mediul de afaceri - și nu numai, și ONGurile pot avea reprezentare - respectiv românii din instituțiile europene. Numai așa ne putem ridica, împreună. O parte din românii de la Bruxelles au început deja să aibă rețele personale importante de contacte. Suntem în contact între noi, ne cunoaștem. Putem pune pe picioare o a doua rețea estică de succes, după cea poloneză, pe care eu o apreciez mai mult ca pe altele datorită vitalității ei și felului în care știe să se lupte pentru interesul național.

Agerpres: Considerați, în această privință, că este suficientă schimbarea unor mentalități la nivelul autorităților române, în special a celor din domeniul diplomatic? Dacă da, care ar fi aceste schimbări?
Radu Magdin: Diplomația își face treaba în opinia mea. Am prieteni în MAE implicați activ în mecanismul european și rar vezi oameni mai dedicați interesului național. Nu știu situația la ministerele de nișă, și deci nu mă pot pronunța. Cred că ar fi foarte util un sistem de stagii ministeriale ale funcționarilor, pentru o lună, la Bruxelles, pentru a avea o experiență a sistemului european 'la fața locului'. E greu să pregătești documente și poziționări europene dacă nu știi bine ce și cum se așteaptă de la tine, ce pregătesc alte țări etc. Suntem încă ucenici ai jocului european, dar putem să ne 'mișcăm cu talent'. Asta pe latura tehnică. Separat, pe latura de mentalitate, cred că într-adevăr trebuie să înțelegem cu toții că au trecut 5 ani de la aderare și că suntem o țară cu un număr important de voturi în Consiliu, cu 33 de eurodeputați și cu un portofoliu comisarial major - agricultura. Nu avem așadar niciun motiv de frustrare, ci doar de dinamism.

Agerpres: Cât de importantă este, în opinia dvs, implicarea tinerilor români aflați în Bruxelles fie pentru a lucra, fie la studii, în dezbaterea publică despre viitorul României? Tinerii români sunt dezamăgiți de politicieni și în general de politică, dată fiind și situația socio-economică actuală a țării. Ce i-ar putea scoate pe tineri din această apatie pentru a se schimba realitatea tristă că, potrivit mai multor sondaje de opinie, în jur de trei sferturi din tinerii români până în 35 de ani ar pleca definitiv în străinătate?
Radu Magdin: Este nu importantă, ci vitală. La Bruxelles se află o armată de români competenți, lucrând în poziții cheie în sectorul privat și în instituții. De exemplu, un lucru mai puțin știut: nu există firmă serioasă de lobby care să nu aibă și un român dinamic la bord. În paralel, avem mulți români la Comisia Europeană și încep să fie mai mulți și la Consiliu și Parlament. Mulți dintre noi ne cunoaștem în ciuda numărului, care depășește o mie. Într-un fel e normal ca tinerii să fie dezamăgiți căci nu a existat până acum un efort concertat în politica românească de a invita 'creierele' din străinătate acasă; poate din nesiguranța oamenilor politici pentru propriile posturi, poate din alte motive.

Pe de altă parte, dacă generația din care fac parte și eu are ceva în comun este acea numulțumire față de pasivitate, față de sentimentul mioritic. Toți cei care au muncit mult în ultimii ani nu mai suportă incompetența și impertinența și au un set de principii manageriale impregnate. Printre ele, respectul nu numai pentru ierarhie, dar și pentru colegi și subordonați. Cred așadar că ieșirea din apatie e posibilă dar că e nevoie de un semnal. Oamenii trebuie să aibă cu cine să se identifice. De aceea, am hotărât să revin acasă și să lucrez, alături de tineri din varii domenii, pentru o schimbare în bine anul acesta. Mulți dintre colegii și prietenii din Bruxelles, Londra și SUA, mi-au spus că sunt interesați să lucreze cu cei care au 'curajul' să lase totul și să se întoarcă.

Agerpres: Referitor la situația economică, la cinci ani de la aderarea la Uniunea Europeană, cum apreciați rezultatele pentru economia României prin apartenența la forul comunitar? Ce domenii ne-ar putea aduce un avantaj concurențial pe piața unică europeană față de celelalte state membre?
Radu Magdin: Nu sunt un expert economic, dar, urmărind cu atenție știrile în domeniu, cred că am avut de câștigat prin faptul că facem parte din clubul european. Legislația comună denotă o predictibilitate mai mare pentru investitori, fără de care e greu să mai atragi investiții în ziua de azi. Trebuie să înțelegem că situația e foarte serioasă. Suntem în competiție atât regional, cât și european și mondial. Iar în competiție vor rămâne la final doar cei mai buni. De exemplu, în locul Bucureștiului, m-aș mișca rapid să devin un centru regional de afaceri, înainte să fim dominați de Varșovia sau Istanbul, care se mișcă bine și atrag din ce în ce mai multe investiții. Putem pune cu toții umărul la un proiect național, numai să existe. Putem ajuta chiar la conturarea lui, dar trebuie să existe comunicare în ambele sensuri. Lucrând în prezent în afaceri guvernamentale pentru o companie multinațională de top, vă pot spune că nu e imposibil să ai un dialog eficient între sectorul privat și autoritățile statului.

Agerpres: Considerați că deciziile la nivelul UE ce afectează substanțial România ocupă suficient spațiu în dezbaterea publică din țară? Are presa română partea ei de vină în această privință?
Radu Magdin: Nu. Dar nu aș da vina pe presă, cu atât mai mult cu cât am avut o relație foarte bună cu media când am lucrat la Parlamentul European, în comunicarea europarlamentară. Aș pune lucrurile nu atât în termeni de vină, cât de atracție. Cum să facem afacerile europene mai atractive? Presa are nevoie de un story bun, de material brut de calitate de la tine, actor european. Cred că o comunicare europeană optimă se poate face doar cu deschidere și încredere de ambele părți și cu briefinguri de substanță, astfel încât să se înțeleagă interesele, mizele unui dosar sau unui pas. E nevoie totodată nu de mesaje întârziate ci de anunțuri din timp că 'urmează asta și e important pentru motivele astea'. A trecut epoca comunicatelor de presa privind întrebări trimise Comisiei Europene, sau cea a discursurilor de un minut din plenul PE. Cu cât se înțelege asta mai repede, cu atât mai bine pentru toată lumea.AGERPRES