Fără a avansa cifre, Jean-Claude Juncker consideră că, după un eventual acord (în curs de negociere) între Atena și băncile private cu privire la renunțarea la 50% din datoriile grecești, țările creditoare vor trebui 'să-și pună întrebarea dacă nu ar fi nevoie și de un ajutor public'. Jean-Claude Juncker, care este și prim-ministru al Luxemburgului, consideră că obiectivul vizând reducerea datoriei publice a Greciei la 120% din PIB, nivel considerat sustenabil de Fondul Monetar Internațional, 'nu poate fi atins doar prin simpla reducere a datoriei private'

Cea de-a treia rundă de negocieri între autoritățile de la Atena și creditorii privați are drept obiectiv ajungerea la un acord vizând schimbul voluntar de bonduri care ar rezulta în ștergerea a aproximativ 100 de miliarde de euro din datoria de 350 miliarde de euro a Greciei. Acordul ar presupune că creditorii privați ar accepta o reducere ("haircut") de cel puțin 50% a valorii nominale a bondurilor grecești în valoare de 200 de miliarde de euro pe care le dețin.

Într-un interviu separat acordat joi cotidianului francez Le Figaro, același Jean-Claude Juncker a declarat că și problema participării BCE la negocierile privind restructurarea obligațiunilor elene este una 'deschisă'. Până în prezent BCE a refuzat să participe la negocierile între guvernul grec și creditorii privați, instituția de la Frankfurt apreciind că o astfel de implicare ar afecta profund încrederea în Banca Centrală Europeană.

În luna octombrie 2011, liderii zonei euro au convenit un al doilea program de finanțare destinat Greciei, în valoare de 130 miliarde de euro, după ce estimările inițiale potrivit cărora Grecia va putea reveni pe piețele financiare în luna martie 2012 s-au dovedit mult prea optimiste. Însă acest plan depinde de succesul negocierilor între guvernul grec și băncile și fondurile de investiții creditoare. AGERPRES