Respectând strict termenii unui program similar, Bucureștiul a reușit să își repună economia, altădată frământată, pe drumul creșterii. Acest drum va fi însă dureros pe termen scurt și îi va pedepsi pe decidenții politici care au pus-o în aplicare.

Confruntat cu un maxim al costurilor creditării, care riscă să alunge investitoriii străini, premierul ungar Viktor Orban a renunțat la abordarea confruntațională cu creditorii și încearcă să aducă unele corecții.

Este însă probabil că Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional vor cere atât renunțarea la reformele care au definit guvernarea FIDESZ, cât și noi măsuri de compensare a acestora, ceea ce ar putea duce la și mai multă austeritate.

Această poziție dură l-a obligat pe omologul român al lui Orban, premierul Emil Boc, să impună măsuri de austeritate impopulare, în pofida amplei opoziții publice și a unei căderi abrupte de popularitate, factori pe care Orban îi va lua, cu siguranță, în considerare.

Dacă Ungaria va încheia acordul, acesta va stabiliza economia și va promova reforma. Negocierile vor fi însă dure. "FMI a fost puțin flexibil în cazul României și va fi și mai puțin flexibil cu Ungaria. Va dori să inverseze reforme cheie sau aspecte ce vor fi foarte sensibile pentru votanții FIDESZ, iar aici lucrurilor vor deveni foarte dificile", consideră Nicholas Spiro, economist specializat în probleme de riscuri suverane.

Atât Ungaria, cât și România și-au asigurat credite de salvare de la Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional în momentul culminant al crizei economice, când au fost confruntate cu recesiune, plecări de capitaluri, devalorizare monetară și deterioarea balanțelor externe.

Drumurile lor s-au despărțit apoi. În 2010, premierul Orban, nou ales, a pus capăt cooperării cu FMI și a început o politică în favoarea creșterii, majorând taxele bancare și asupra altor firme străine, și tăindu-le apoi pentru întreprinderile mici și majoritatea populației ungare.

Spre deosebire, România a încheiat un nou acord cu FMI în 2011. Acum, România este mai bine plasată decât Ungaria de agențiile de rating Moody's și Fitch în privința riscului investițional, și, după doi ani de recesiune, pare că va depăși majoritatea țărilor din regiune, cu o creștere de 2% în acest an.

De asemenea, Banca Națională a României a reușit să reducă rata dobânzii de referință în ultimele sale două ședințe, până la 5,75%, iar leul a pierdut doar 2,5 procente în fața euro în ultimele șase luni, față de deprecierea de 14,2% a forintului ungar.

"Acesta a fost un tratament care a dat în cele urmă rezultate", a comentat pentru Reuters Laurențiu Plosceanu, președintele Asociației Române a Antreprenorilor din Construcții (ARACO).

"Tratamentul" a fost însă însoțit de un cost. Boc a fost confruntat cu ani de frământări politice, iar măsurile sale de austeritate - printre care 200.000 de concedieri din sectorul de stat - l-au făcut atât de nepopular, încât guvernul său ar putea să nu supraviețuiască alegerilor din toamna acestui an.

Un Eurobarometru recent a arătat că peste 70% dintre români cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită.

"Pentru România, acesta nu s-a realizat fără dureri. A provocat destul de multă frământare politică", estimează William Jackson, de la Capital Economics, o firmă de consultanță cu sediul la Londra. "Dacă Ungaria urmează să încheie un acord, vor exista puncte de controversă. Întregul proces ar putea fi mai dificil decât se așteaptă majoritatea oamenilor", consideră același expert, în comentariul Reuters.AGERPRES