Potrivit unui comunicat al Ministerului Mediului, în prima parte a reuniunii, Președinția poloneză a prezentat câte un raport privind progresele înregistrate în perioada în care deține această funcție (semestrul II 2011) în ceea ce privește negocierea a trei proiecte de acte normative, respectiv: propunerea de Regulament privind exportul și importul de produse chimice periculoase (reformare), propunerea de Directivă de modificare a Directivei 1999/32/CE privind reducerea conținutului de sulf din anumiți combustibili marini și propunerea de Directivă privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțele periculoase (SEVESO III).

Referitor la proiectul de Directivă de modificare a Directivei 1999/32/CE privind reducerea conținutului de sulf din anumiți combustibili marini, ministrul László Borbély a precizat că 'nu trebuie neglijat impactul și consecințele economice ale unei astfel de propuneri asupra transportului maritim, rafinăriilor și industriei maritime, în general. De asemenea, trebuie avut în vedere și un posibil transfer modal către alte tipuri de transport, pentru România fiind esențial totodată ca extinderea acoperirii geografice a zonelor de control a emisiilor de dioxid de sulf (SECAs) și la alte zone marine să se facă numai pe baza procedurilor și deciziilor Organizației Internaționale Maritime'.

În continuare, Președinția poloneză a supus adoptării proiectul de Concluzii ale Consiliului privind Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2020: Către punerea în aplicare. Intervențiile reprezentanților statelor membre s-au referit, în principal, la aspecte rămase încă neagreate, respectiv rolul viitorului Regulament LIFE+, precum și al procesului de reformare a Politicii Agricole Comune în perspectiva viitorului cadru financiar multianual 2014-2020 în ceea ce privește finanțarea biodiversității. Potrivit șefului delegației române, pentru a îndeplini obiectivul principal pentru 2020, România consideră necesară integrarea obiectivelor privind biodiversitatea în politicile sectoriale relevante.

În marja schimbului de opinii privind Concluziile Consiliului referitoare la Foaia de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor, ministrul László Borbély a precizat că România susține adoptarea acestor concluzii, considerând însă că 'este necesară o analiză mai detaliată și realistă a acțiunilor care stau la baza atingerii reperelor care sunt avute în vedere pentru orizontul 2050, precum și a termenelor de realizare, propuse în foaia de parcurs'. Totodată, ministrul mediului a subliniat că 'țintele propuse, mai ales cele în domeniul deșeurilor, calității apelor sau transporturilor trebuie analizate, atât din perspectivă europeană, cât și națională. De asemenea, trebuie să se țină cont de principiul subsidiarității și competențele naționale'.

Președinția poloneză a organizat și un schimb de opinii asupra rezultatelor celei de a 17-a sesiuni a Conferinței Părților (COP 17) la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și ale celei de a 7-a sesiuni a Conferinței Părților la Protocolul de la Kyoto, desfășurate la Durban, Africa de Sud, în perioada 28 noiembrie - 9 decembrie 2011. În cadrul acestor discuții, șeful delegației României a precizat că ' rezultatul de la Durban este un succes important, dar fragil în plan general. Acesta reprezintă însă un succes solid al Uniunii Europene în negocierile la nivel internațional și cred că acesta este reperul de la care trebuie să plecăm'. 'Stabilirea unui acord global cuprinzător în domeniul schimbărilor climatice, care să reprezinte, din punct de vedere juridic, un tratat supus dreptului internațional, trebuie să constituie obiectivul principal pentru anul 2012' a arătat Borbély. Intervențiile tuturor miniștrilor, inclusiv a Comisarului Connie Hedegaard au concluzionat că acest acord unic global rămâne condiția esențială pentru ca Uniunea Europeană și membrii ei să accepte o a doua perioadă de angajament sub Protocolul de la Kyoto.

'În ceea ce privește a doua perioadă de angajament sub Protocolul de la Kyoto, România este deschisă la discuții care să asigure prezervarea elementelor cheie ale acestuia, în special Unitățile Cantității Atribuite (AAU), mecanismele flexibile și LULUCF, sub condiția asigurării reportării surplusului de AAU-uri pentru a doua perioadă de angajament și a continuității mecanismelor flexibile prevăzute de Protocol', a încheiat șeful delegației României.

În marja Consiliului, ministrul român al mediului a avut întâlniri bilaterale cu ministrul mediului din Suedia și cu ministrul schimbărilor climatice din Danemarca. Pe agenda discuțiilor cu omologul din Suedia s-au aflat subiecte referitoare la intensificarea colaborării în domeniul schimbărilor climatice și protecției mediului (managementul deșeurilor miniere, în particular extracția și valorificarea unor metale prețioase din aceste deșeuri, depoluarea siturilor contaminate, utilizarea biomasei în asigurarea încălzirii rezidențiale etc).

În ceea ce privește discuțiile cu omologul danez, acestea au vizat prioritățile pe care Danemarca, în calitate de stat care va deține Președinția UE în primul semestru al anului 2012, le va avea în domeniul schimbărilor climatice și prezentarea poziției României în acest domeniu.AGERPRES