"Vânzarea de cereale la negru s-a diminuat cu 70-80% după introducerea taxării inverse la cereale, dar vom vedea dacă și recuperarea TVA de către producători va fi benefică și corectă. Taxarea inversă la cereale este o măsura corectă numai dacă este dusă până la capăt, respectiv dacă producătorul își recuperează la timp TVA", a spus Șerban.

Acesta a precizat că în condițiile în care se respectă legea, producătorul român de cereale subvenționează bugetul de stat timp de 30 de zile, dar dacă aceasta nu se respectă, atunci subvenționarea bugetului va fi pe perioada în care se așteaptă rambursarea TVA la cereale.

"Noi cumpărăm din toamnă semințe, îngrășăminte, motorină, plătim TVA aferentă acestor produse și vine perioada de recoltare, când vindem și trebuie să recuperăm această taxă. Dacă se va întâmpla la timp va fi bine, dacă nu, fermierii vor avea mari probeleme", a adăugat vicepreședintele LAPAR.

În opinia acestuia, cea mai mare problemă cu care se confruntă agricultorii în zona de sud este legată de asigurarea apei pentru producția vegetală și cea legumicolă.

"Până nu vom putea rezolva problema apei mai ales în zona de sud nu putem discuta de producții sigure și stabile și nici nu putem fi înr-o relație de garantare cu băncile pe baza producțiilor", a menționat Nicușor Șerban.

O altă problemă ridicată de agricultori și care ar trebui prinsă în strategia pe agricultură se referă la folosirea îngrășămintelor.

"Ne confruntăm cu o serie de paradoxuri în agricultură, respectiv transportul îngrășămintelor chimice în România. Acest lucru se poate face numai dacă ai autorizație sau anumitre specializări, un simplu șofer nu poate transporta acesta marfă, în schimb, le poate administra pe sol, în mediu, oricine. Practic, oricine poate cumpăra îngrășăminte și ierbicide în România, să le folosească cum dorește, și mai vorbim de producție ecologică fără a avea vreo reglementare în acest domeniu", a spus Șerban.

Organizarea producătorilor agricoli și relațiile cu băncile au fost alte situații care au ridicat probleme agricultorilor. "Nu am reușit să ne organizăm în asociații și cooperative și să avem spații de depozitare, mai ales în sectorul cerealier, ceea ce crează o cantitate mare de produse pe piață, în anumite momente, mai ales la recoltare, și duce la scăderea prețului la produse agricole. Dacă vrem să obținem prețuri competitive va trebui să rezolvăm problema asocierilor, a spațiilor de depozitare pentru a vinde când piața crează condiții prielnice de preț, altfel se va întâmpla ceea se întâmplă de 20 de ani: vom fi obligați să vindem în momentul recoltării la prețuri scăzute", a subliniat reprezentantul agricultorilor.

În relația cu băncile, Nicușor Șerban a afirmat că nu înțelege de ce în condițiile unei Politici Agricole Comune, cu reguli comune, fermierii români sunt discriminați nu numai cu subvenții mai mici, dar și în privința relațiilor cu banca."Nu înțeleg diferența mare a nivelului dobânzii la aceeași bancă mamă pentru fermierii din Europa de Vest și cei din România, deși avem și noi după 20 de ani anumite posibilități de garantare. Eu iau credit cu 8% dobânda și fermierul din alte țări cu 2-3% de la aceeași bancă", a mai adăugat vicepreședintele LAPAR.

Acesta a participat joi la o conferință privind situația accesării fondurilor europene și măsurile pentru sprijinirea agricultorilor în contextul politicilor europene și a viitoarei Politici Agricole Comune (PAC).AGERPRES