Delegația s-a întâlnit ulterior, la Palatul Cotroceni, cu președintele Traian Băsescu, pentru a-i prezenta rezultatele negocierilor.

Surse apropiate negocierilor au declarat că "discuțiile FMI cu ministerele și autoritățile implicate în redactarea scrisorii de intenție s-au încheiat".

La ieșirea din sediul Ministerului Finanțelor Publice, șeful misiunii FMI pentru România, Jefrey Franks, a spus că "au fost făcute progrese foarte bune".

Negocierile FMI au început la Bucuresti, din data de 27 aprilie, pentru prima evaluare a noului acord stand-by de tip preventiv încheiat cu România, concluziile urmând să fie prezentate, luni, 9 mai, la sediul Băncii Naționale.

La sosirea în România, Jeffrey Franks a declarat că punctul central al discuțiilor va fi eficientizarea funcționării celor 18 companii de stat monitorizate din sectoarele transporturilor și energiei, dar și îmbunătățirea accesării fondurilor structurale europene și liberalizarea pieței gazelor.

Acordul Stand-By dintre România și FMI a început la 31 martie 2011 și este unul de tip preventiv, ridicându-se la 3,1 miliarde DST, respectiv 3,6 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la FMI.


Noul acord cu FMI va dura 24 de luni, urmând să se deruleze concomitent cu un nou acord preventiv cu Uniunea Europeana, în valoare de 1,4 miliarde de euro, precum și cu un împrumut de 0,4 miliarde de euro de la Banca Mondială.

Fiind vorba despre un acord de tip preventiv, banii de la FMI pot fi trași numai în cazul unei situații excepționale, cum ar fi un atac speculativ asupra leului, declanșat de o criză în regiune, concretizat printr-o pierdere masivă de rezerve și de încredere, sau în cazul în care Trezoreria eșuează, în două - trei rânduri, să se finanțeze la costuri acceptabile. În aceste condiții, toată suma, de 3,6 miliarde euro, pe care Fondul o va pune la dispoziția României prin noul acord de tip preventiv, va fi destinată Băncii Naționale. AGERPRES