Acesta a explicat că în Marea Neagră, formată în urmă cu doar 7.200 de ani, există depuneri foarte bogate în metale grele și hidrocarburi.

"Bacteriile anaerobe au descompus materia organică (depusă pe fundul mării - n.r.) transformând-o într-un fel de nămol, asemănător cu cel de la Techirghiol, numit sapropel, dar mult mai concentrat. Este ca o gelatină pe fundul mării", a explicat Dinu Patriciu, subliniind că aceasta este o resursă energetică extrem de valoroasă, alcătuită nu din țiței ci din metan sub o formă solidă și nu gazoasă.

În continuare, omul de afaceri a arătat că amestecul de sedimente marine conține metale grele sub formă de nanoparticule și metan sub formă de gaz hidrat, o "gheață metanică" existentă și pe satelitul Europa al planetei Jupiter. Pentru exploatarea gaz hidratului, omul de afaceri și echipa sa internațională de cercetători au ales mineritul submarin la mare adâncime, patentând în câteva zeci de țări tehnologia respectivă.

Potrivit estimărilor omului de afaceri, sedimentele marine se întind pe o suprafață de 220.000 de km pătrați din cei 524.000 kmp ai Mării Negre, toate țările riverane beneficiind într-o măsură mai mare sau mai mică de această bogăție naturală. "România beneficiază de posibilitatea exploatării acestei bogății, putând să producă în următorii 80 de ani o cantitate de metale de circa 20 milioane tone anual și echivalentul energetic a 6 miliarde de baril de țiței. Și România nu este una dintre țările cele mai bogate, din păcate", a spus Patriciu arătând că în alte locuri, rezervele de gaz hidrat constituie "adevărate banchize subacvatice de gheață metanică cu grosimi de zeci sau sute de metri".

În încheiere, Dinu Patriciu a apreciat că proiectul reprezintă un model de comunicare internațională deschisă, inter și multidisciplinară, la distanță. El a spus că participă universități din Marea Britanie, Germania și Statele Unite împreună cu corporații implicate în cercetare și dezvoltare din Olanda, Marea Britanie, Africa de Sud și România.

Joi, Dinu Patriciu, în calitate de președinte al Fundației care-i poartă numele, a participat la relansarea Revistei Știință și Tehnică. AGERPRES