Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, a declarat recent pentru AGERPRES că pentru crescătorii de porci din țară nu va fi prea dificil să identifice piețele de desfacere, deoarece carnea este de foarte bună calitate și avem câteva produse de nișă, care-și pot găsi cumpărători destul de repede în Germania sau Franța, spre exemplu, printr-o promovare corespunzătoare.

''Pentru anul 2012 se estimează exporturi de 20-25 mii tone de carne și preparate din carne din România. Se va da drumul la produsele de carmangerie, se va putea să exporți, nu din carnea importată, care era lohn, ci să exporți brandul, ceea ce este foarte important. Lucrul acesta ne dă voie să avem carne proaspătă în piața românească, iar evaluarea mea, pentru viitor, este de peste 120.000-150.000 de tone anual la export. În afară de Smithfield, mai sunt peste 100 de astfel de unități. Noi vrem să reușim, pentru început, ca măcar 1-2 dintre producătorii noștri să iasă în față'', a explicat ministrul Agriculturii pentru AGERPRES.

El a spus că țara noastră a avut un ''succes excelent'' la Berlin, unde românii au fost prezenți cu produse, nu doar tradiționale, comune, adăugând că atât pe pe piața germană, cât și pe cea franceză ''carnea noastră de porc este extraordinar de apreciată''.

''La un recent Târg de la Berlin, produsele românești au avut o trecere extraordinară. Avem 4.000 de produse tradiționale omologate, iar anul acesta, prin simplificarea procedurilor, sperăm să crească numărul lor, fără a face rabat de la exigența de producere'', a spus ministrul Agriculturii.

Compania americană Smithfield, care a preluat fostul combinat Comtim, este pregătită să iasă și pe piața occidentală, după aprobarea Sistemului Canalizat (SC) de producere a cărnii de porc în Romania, destinată punerii pe piața din Uniunea Europeană.

''Este o măsură absolut necesară pentru producătorii de carne de porc provenită de la porci care-și au originea în exploatații comerciale din Romania, pentru a putea participa cu carnea de porc românească la comerțul intracomunitar, în condiții de competitivitate similare cu ceilalți producători din UE. Astfel, se creează cadrul necesar pentru ca unitățile de producție românești să poată intra în competiție directă cu producători europeni de carne și produse din carne, care operează cu volume importante, la un nivel de performanță ridicat'', a declarat pentru AGERPRES Cristina Bodea, PR Manager Smithfield Prod.

Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Timiș consideră că ieșirea României pe piața externă de porcine înseamnă continuarea unei tradiții, exploatarea unui potențial enorm, un orizont pentru fermierii noștri.

''La ora actuală, Timișul este pe primul loc în țară în ceea ce privește efectivele de porcine (ca și la ovine, de altfel), cu circa 90.000 de porcine în sectorului gospodăriilor populației și 500.000 de capete în ferme (7 ferme de scroafe, unde se produc purcei), dar efectivul rulat este mult mai mare, trecând de 1 milion de capete pe an. Din acesta, este posibil ca 80-90% din porcii care se îngrașă și sunt destinați tăierii să poată lua drumul exportului'', a declarat pentru AGERPRES dr. veterinar Adrian Popa, directorul DSVSA Timiș.

România a căpătat statutul de țară liberă de pestă porcină la finele anului 2011, ceea ce-i dă dreptul să iasă cu carnea de porc la export, după 9 ani de interdicție, ca urmare a suspiciunilor de pestă porcină clasică. În acești ani, a fost restricționată comercializarea porcilor și în piețele și în târgurile din țară.

Pentru trei ani (2003-2006, n.r.), Timișul, ca și alte cinci județe, a fost județ-pilot, în care s-a renunțat la vaccinarea contra pestei porcine clasice, dar au apărut foarte multe focare de pestă, nu atât la noi, cât în județele din sudul și estul țării, fapt care a obligat la schimbarea strategiei sanitar-veterinare, atât la nivelul autorităților române, cât și la cel al autorităților UE.

De la sfârșitul anului 2009 nu se mai vaccinează porcinele antipestă, ca să nu mai aibă anticorpi pentru această boală, care pot conduce la confuzii cu existența bolii.

La ora actuală, în Timiș sunt autorizate trei târguri (Făget, Balinț și Lugoj), dar înainte de închiderea lor, existau 11 astfel de târguri. AGERPRES/