Calendarul de acțiuni organizate de agențiile regionale de protecție a mediului cu ocazia acestui eveniment se întinde pe parcursul întregii săptămâni.

Astfel, Agenția Regională de Protecție a Mediului Bacău /ARPM/ a anunțat o suită de acțiuni, prima în acest sens fiind seminarul 'Importanța zonelor umede pentru migrația păsărilor'.

De asemenea, în parteneriat cu membrii Clubului Regional de ecologie Bacău, ARPM mai organizează, în această perioadă, o serie de dezbateri pe teme privind protecția mediului în 10 licee băcăuane, acțiuni punctate și de un film realizat de cineaști băcăuani în principalele zone lacustre din județul Bacău.

În ceea ce privește județul Ilfov, oficialii au anunțat expunerea la sediul ARPM a unui material însoțit de fotografii. Tema pe care s-a pus accent se referă la relația dintre zonele umede și sănătatea umană, subliniindu-se astfel și importanța utilizării acestora într-un mod durabil, astfel încât să constituie o sursă de existență atât pentru generațiile prezente, cât și pentru generațiile viitoare.

Convenția asupra Zonelor Umede, semnată în urmă cu peste patru decenii, s-a soldat cu semnarea unui Tratat interguvernamental care stabilește cadrul acțiunilor naționale și cooperării internaționale pentru conservarea și utilizarea rațională a zonelor umede și a resurselor pe care acestea le oferă.

În prezent, există 150 de părți contractante care au înscris pe lista Ramsar peste 1.600 de zone umede de importanță internațională, având o suprafață totală de 145 milioane de hectare.

De la aderarea României (1991) și până în prezent, cinci regiuni din țară au fost desemnate situri Ramsar: Rezervația Biosferei 'Delta Dunării' (în 1991, sud-estul țării) și Balta Mică a Brăilei (în 2001, aceeași zonă), Lunca Mureșului (județul Arad și Timiș, nord-vest de București), Complexul Piscicol Dumbrăvița (județul Brașov, centrul țării) și Lacul Techirghiol (județul Constanța, sud-est de București, 1996).

Desemnarea unei zone umede drept sit Ramsar este o recunoaștere a importanței acestor zone ca resurse de mare valoare economică, naturală, științifică și a rolului lor multiplu în menținerea calității mediului prin controlul inundațiilor, aprovizionarea stratului subteran de apă, stabilizarea țărmurilor și protecția împotriva furtunilor, retenția nutrienților și sedimentelor, atenuarea schimbărilor climatice, purificarea apei, menținerea biodiversității.

Zonele umede reprezintă întinderile de bălți, mlaștini, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce sau sărată, inclusiv întinderi de apă marină.

În România, există 89 de zone umede, fiind identificate, de asemenea, 44 de zone de importanță avifaunistică, având o suprafață totală ce reprezintă 3% din întreaga țară.

România va găzdui, în perioada 1-14 iulie 2012, cea de-a 11-a reuniune a Conferinței Părților la Convenția de la Ramsar asupra zonelor umede de importanță internațională. Pentru acest eveniment, contribuția financiară a României va fi de aproximativ 500.000 de euro, în scădere cu 43,37% față de suma locată la ediția anterioară de către Republica Coreea, respectiv 883.000 euro, potrivit Proiectului de Hotărâre de Guvern privind plata contribuției voluntare a țării noastre la bugetul secretariatului Convenției, supus consultării publice pe site-ul Ministerului Mediului și Pădurilor/MMP/.AGERPRES