"Suntem mai pesimiști în ceea ce privește efectele crizei din zona euro în CEE (Europa Centrală și de Est), însă cu excepția Ungariei și Sloveniei nu ne așteptăm la o recesiune în această zonă", a declarat Jeronim Zettelmeyer.

Raportul BERD a luat în calcul trei aspecte, primul dintre acestea fiind impactul crizei economice din ultimii trei ani asupra societăților din 29 de state în tranziție analizate în comparație cu cinci țări occidentale, pe baza unui studiu efectuat în 2010, însoțit de o prognoză recentă, elaborată în ianuarie 2012. Astfel, în Europa Centrală și de Sud-Est, previziunile de creștere economică în ianuarie 2012 s-au conturat în scădere în comparație cu tendințele înregistrate în octombrie 2011 (de la 1, 7% la 1,4% pentru Europa Centrală și statele baltice și de la 1,6% la 1,0% pentru Europa de Sud și Est). O creștere a PIB se înregistrează în 2012, potrivit BERD, numai în Rusia (4,2%), Azerbaidjan (3,5%) și Croația (1,0%).

Cu toate acestea, pentru această regiune, nu este prevăzută o recesiune, a afirmat Jeronim Zettelmeyer, adăugând că previziunile de creștere economică rămân scăzute în principal din cauza crizei datoriilor suverane din zona euro, ce afectează și sistemul bancar din Europa emergentă. Cel mai temut scenariu ar presupune aprofundarea crizei datoriilor din mai multe state europene ceea ce ar putea provoca o recesiune puternică în Europa în 2012 și falimentul a una sau mai multe bănci transfrontaliere. Acest lucru ar atrage după sine și o recesiune în Europa emergentă, comparabilă cu cea din 2009. Un risc ar fi, potrivit oficialului BERD, o reacție necoordonată a statelor individuale în fața crizei. Sistemul financiar din zona euro este același ca în spațiu CEE, iar criza euro nu trebuie să iasă de sub control, a adăugat Jeronim Zettelmeyer.

Al doilea aspect al raportului a luat în calcul impactul crizei asupra gospodăriilor, populației și consumului. La acest capitol, regiunea de tranziție prezintă variații puternice, gospodăriile cele mai afectate fiind cele din țări precum Bulgaria, Ungaria, Letonia și alte state din sud-estul Europei, în timp ce gospodăriile din Belarus, Polonia și Slovacia par să fi fost mai puțin afectate, clasându-se foarte aproape de Franța sau Marea Britanie în ceea ce privește declinul consumului. În ceea ce privește impactul crizei asupra populației, acesta s-a manifestat prin pierderea locurilor de muncă, închiderea unor afaceri de familie, reducerea numărului de ore de lucru, amânarea sau suspendarea plății salariilor, fapt ce a dus la un declin al consumului mult mai ridicat în special la alimente de bază, bunuri de lux sau amânarea plăților la utilități, mai vizibil în zona de tranziție decât în Occident.

Potrivit aceluiași raport, sistemele de protecție socială s-au dovedit mai eficiente în occident, în noile state membre UE, Balcanii de Vest și Turcia sistemele de protecție socială funcționând deficitar, în aceste zone fiind preferate prin urmare sursele neoficiale de împrumut.

Ultimul aspect, și cel mai problematic, este reprezentat de impactul pe termen lung al crizei asupra democrației din economiile de tranziție. În anii care au precedat criza, atitudinea binevoitoare a populației față de democrație nu înregistra variații majore în această zonă, însă post-criză încrederea populației în democrație a scăzut cu 10% în noile state membre UE, cu 8% în Balcanii de Vest și Turcia și cel mai puternic în Ucraina (cu 13%). Raportul indică faptul că în noile state membre UE și în Ucraina se înregistrează o tendință de îndepărtare față de curentele democratice, populația având tendința de a învinovăți actualul sistem pentru criza financiară, în timp ce în statele care au avut experiența unor crize financiare acute, în trecut, precum statele CSI, încrederea populației în democrație a crescut cu 5%.AGERPRES