Chiar dacă proiectul participării României ca țară parteneră la ediția din 2012 a 'Săptămânii Verzi' a demarat devreme, încă din luna martie 2011, fondurile necesare pentru onorarea obligațiilor asumate prin contractul de parteneriat au fost aprobate târziu, abia în octombrie 2011, iar selecția firmelor participante și licitația pentru selectarea ansamblului folcloric au fost realizate abia la finele anului trecut. Deși s-a dorit prezența unui restaurant în pavilionul generos al României, de peste 1.000 de metri pătrați, licitația organizată de Ministerul Agriculturii a fost anulată din cauza unui ofertant care a contestat în instanță rezultatul, iar timpul scurt până la începerea evenimentului nu a mai permis organizarea unei alte licitații.

Cu brandul turistic al României "Explore the Carpathian Garden" și bani prea puțini din buget, dar cu sponsorizări semnificative din partea mediului privat, România a reușit, cel puțin la ceremonia oficială de deschidere a 'Săptămânii Verzi', unde au participat peste 5.000 de invitați, dar și în primele zile ale târgului, să atragă pozitiv atenția presei germane și a celei internaționale, dar și a vizitatorilor. Ecourile, aplauzele sau criticile se vor auzi, însă, la finalul expoziției, după data de 29 ianuarie 2012.

Producătorii români prezenți în pavilionul României s-au declarat mulțumiți de vânzările realizate în primul weekend al târgului, pentru unii dintre ei, mai ales pentru cei care aveau deja experiența anilor trecuți, încasările fiind mai mari decât în întreaga perioadă a 'Săptămânii Verzi' din 2011.

De asemenea, mulți dintre ei au înțeles că nu încasările înseamnă totul la un astfel de târg, ci și promovarea, modul în care vrei să îți faci cunoscute produsele în lume. Nu este suficient să ai produse tradiționale de calitate, dacă vizitatorii nu le cunosc, iar dacă nu pot fi gustate pentru a putea fi apreciate și recunoscute, nu poți să le vinzi. Iar dacă nu vinzi, nu câștigi.

***

Producătorii tradiționali din județul Maramureș au ajuns pentru prima dată la 'Săptămâna Verde' cu sprijinul Centrului Județean Maramureș InfoTurism care a alocat o sumă de 136.000 de lei pentru cazarea și transportul acestora la Berlin. Asociația Producătorilor de Produse Tradiționale din Maramureș (APPTM) le-a adus berlinezilor nu numai renumitele produse din carne de porc din rasa Mangalița - despre care se spune că nu are colesterol - ci și brânzeturi specifice zonei, conserve de fructe și legume, sucuri, horincă, produse meșteșugărești din lemn cioplit și țesături, obiceiuri din această parte a țării, promovând totodată și agroturismul local.

SC Toto SRL din Lăpușel - Maramureș a început încă din 2010 să facă produse numai din carne de porc din rasa Mangalița deoarece are bune calități gustave, dar și curative, 65% din grăsimi fiind acizi grași nesaturați. Institutul de Cercetări Alimentare a confirmat că această carne de porc poate fi consumată și de persoanele care suferă de boli cardiovasculare deoarece conține acizi grași de tip omega 3, 6 și 9.

"Din cele 300 de kilograme de produse din carne aduse la Berlin am vândut jumătate din cantitate în doar două zile. Slănina ardelenească și specialitățile crud-uscate au fost la mare căutare. La fel și brânza de burduf, telemeaua și urda pe care am vândut-o toată. Pateul de ficat făcut în casă l-am dat în prima zi de târg, iar pastrama de vită a fost cumpărată de reprezentanții pavilioanelor din Cehia, Rusia și Ucraina", a declarat pentru Agerpres Justin Tira, reprezentantul firmei Toto.

***

Societatea gălățeană Dru Agro a fost vedeta în primele zile ale târgului berlinez, cu purcelușul de lapte umplut cu bunătăți, afumat și copt, televiziunile și ziarele germane publicând informații și imagini cu producătorul gălățean de preparate tradiționale. Cârnații ciobănești afumați din carne de oaie și vită, cârnații vânătorești, pastrama ciobănească de oaie afumată și specialitățile din brânză, dar mai ales telemeaua de Covurlui cu negrilică (chimen n.r.)
, toate au fost la loc de cinste.

Pentru telemeaua de Covurlui cu negrilică, Asociația producătorilor de produse tradiționale Covurlui din Galați a întocmit deja dosarul și se luptă pentru obținerea protecției europene a denumirii de origine.

"Am vândut din toate produsele, inclusiv 150 de sandvișuri cu porc umplut. Totuși, eu cred că aici nu trebuie să îți pui problema doar să faci bani ci și promovare, să îți faci cunoscute produsele. Dacă simți că este în interesul tău, cred că producătorii ar trebui să participe la orice târg internațional", a spus producătorul Marius Verdesi.

Marius Verdesi produce și vinde circa 30 de produse tradiționale din carne și 10 tipuri de brânzeturi sub brandul Zimbria, multe dintre ele fiind produse atestate la nivel național, preparate numai cu condimente naturale și afumate cu lemn de fag. Producătorii gălățeni dețin trei ferme de vaci, oi și capre și o suprafață de 600 de ha aflată în reconversie bio.

***

Magiunul de prune Topoloveni - primul și singurul produs tradițional românesc protejat în Uniunea Europeană - a rămas și anul acesta unul dintre cele mai cunoscute produse românești de pe piața germană, clienții fideli având ocazia să cumpere în acest an și celelalte dulcețuri din fructe fără zahăr adăugat și zacusca de vinete 'Topoloveana', toate produsele fiind fabricate fără conservanți și fără aditivi alimentari, după rețete speciale înregistrate la OSIM. În această gamă intră Dulceața de căpșuni, Dulceața de cireșe negre, Dulceața de vișine, Dulceața de afine ecologice, Dulceața de gutui, Dulceața de prune cu migdale dulci ecologice.

"Am vândut în două zile aproape 500 de borcane de magiun și dulcețuri. Chiar dacă am ridicat puțin prețul față de anul trecut, respectiv 5 euro/borcan în cazul magiunului, vânzările au mers foarte bine pentru început. Și dulceața de gutui a fost apreciată", a precizat Diana Stanciulov, director de marketing la compania care fabrică magiunul de prune de Topoloveni.

Producătorul magiunului, compania Sonimpex Serv Com, deține titlul de furnizor al Casei Regale pentru Magiunul de prune Topoloveni și pentru celelalte dulcețuri din fructe fără zahăr adăugat, precum și pentru zacusca de vinete 'Topoloveana'.

***

Pentru a doua oară la acest târg internațional, apicultorul Radu Răzvan Iulian, persoană fizică autorizată, împreună cu soția sa Cristina, se află la 'Săptămâna Verde' cu sortimentele proprii de miere și cu produse apicole de mare valoare precum păstura, lăptișorul de matcă și polen.

"Anul acesta a fost mult mai ușor decât anul trecut. Lumea parcă este setată să cumpere, iar unii chiar ne recunosc produsele. Dacă anul trecut am vândut în prima zi de 350 de euro, acum am vândut de 1.000 de euro. Suntem optimiști că vom depăși media vânzărilor de la ediția precedentă a târgului de circa 6.000 de euro", a spus Cristina Radu.

Aceasta a precizat că este dezamăgită din cauza lipsei de popularitate, mai ales că anul acesta România este țara parteneră. "Anul trecut când era Polonia partenera Germaniei, vedeam peste tot în Berlin brandul lor de țară, ceea ce nu s-a întâmplat anul acesta cu România. În afară de sigla târgului 'Săptămâna Verde' de la intrare, unde apare și brandul turistic al României, eu nu prea am văzut prin Berlin reclamă cu România", a spus Cristina Radu.

Produsele familiei de apicultori pot fi găsite săptămânal la târgurile de produse tradiționale din București, una dintre locații fiind parcul Academiei de Șiințe Agricole și Silvice din București.

***

Producătorul de sucuri naturale, SC Parmen SRL din Vălenii de Dâmbovița, societate deținută de soții Costinela și Gheorghe Cigăran, a adus în acest an la Berlin un nou sortiment: sucul natural de pere, alături de cel de mere lansat în 2011. S-au adaptat pieței și au adus produsele nu numai în cutii de cinci litri ci și în cutii mai mici, de trei litri, deși în primele două zile, vânzările cele mai mari le-au avut cu paharul.

"Prețurile sunt similare cu cele din țară, respectiv 5 euro cutia de trei litri și 7 euro cea de cinci litri, dar se pare că vânzarea sucului la pahar, cu un euro, a avut anul acesta mai mult succes pentru că am făcut numai într-o zi vânzări de 500 de euro. Am venit și anul acesta la Berlin pentru că vrem să ne promovăm produsele, care sunt naturale, fără conservanți sau adaosuri de zahăr. Noi cumpărăm fructe numai de la oameni care nu își stropesc livezile și doar fructe sănătoase", a spus Costinela Cigăran.

Aceasta a precizat că deocamdată nu a reușit să intre în rețeaua de supermarketuri din București, cu produsele proprii, dar sunt prezenți în magazinele cu specific tradițional din Constanța sau Târgoviște și în târgurile tradiționale organizate în fața Academiei Militare din București. Sucurile de mere și de pere rezistă la rece circa 30 de zile după deschidere și costă pe piața românească în jur de 20 de lei cutia de trei litri și 30 de lei, cea de 5 litri.

***

Asociația Bio-România a participat pentru prima dată la târgul de la Berlin cu produse ecologice și produse tradiționale gătite numai cu ingrediente ecologice, respectiv cu ciorbă, bulz, mămăliguță cu brânză sau clătite.

"Suntem pentru prima dată în standul României cu produse tradiționale gătite cu ingrediente ecologice, care s-au vândut foarte bine. În numai două zile am câștigat aproape 500 de euro. Este important de menționat că cei mai mulți producători români, în special cei care au venit cu miere sunt certificați bio. De asemenea, unii dintre ei au suprafețe importante de teren certificate bio sau în conversie", a declarat pentru Agerpres Marian Cioceanu, președintele Bioromânia.

Asociația patronală va participa, în luna februarie, la cel mai mare târg de agricultură ecologică din lume Biofach 2012 de la Nuremberg 2012 (Germania). Bio -România, împreună cu Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri - Departamentul de Comerț Exterior va organiza pavilionul național al României, unde își vor expune produsele ecologice 20 de firme românești. Expozanții români vor veni cu produse certificate ecologic precum cereale și semințe oleaginoase, fructe de pădure, miere, faguri de miere, propolis, polen, ceară de albine, ulei, derivate ale acestora, făină dietetică și făină integrală, ulei de cânepă presat la rece, făină de cânepă, pâine si produse de panificație, semințe de plante aromatice și mirodenii, nuci, ulei de nucă, furaje, lapte și produse lactate, vinuri, sucuri din fructe, precum și obiecte de artă și artizanat tradiționale românești certificate ecologic.

***

Compania Doripesco din Brașov a fost unica reprezentantă a României pe produse din pește. Doripesco i-a încântat pe vizitatorii 'Săptămânii Verzi' cu produse tradiționale românești din pește, precum salata din icre de crap, produse afumate din păstrăv și crap, pastă din păstrăv, aceasta terminându-se încă din prima zi. Cu adevărat captivați de produsele Doripesco au fost românii stabiliți în Germania, care au degustat icrele făcute 'ca la mama acasă', așa cum chiar ei spuneau, sau savuroasele produse din pește afumat cu al lor amalgam de mirodenii românești. În ceea ce privește consumatorul german, chiar dacă salatele din icre de crap nu sunt foarte populare în zonă, concluzia degustărilor a fost unanimă: 'Ja, es ist gut!' (Da, este bun!).

'Pentru Doripesco participarea la Săptămâna Verde a reprezentat un adevărat succes, datorită feedback-ului primit atât din partea consumatorilor germani ce au degustat produsele noastre pentru prima oară, cât și a reacției românilor stabiliți în Germania ce au venit la standul Doripesco pentru că abia așteptau să-și aline dorul gustului icrelor de acasă. În plus, am demarat primul parteneriat cu două magazine din Munchen specializate pe produse tradiționale românești', a declarat Ruxandra Coc, director dezvoltare SC Doripesco SA, reprezentanta companiei în cadrul Expoziției Internaționale pentru Industrie Alimentară, Agricultură și Horticultură 'Săptămâna Verde'.

Produsul Doripesco cel mai de succes în cadrul acestui târg internațional a fost 'Novacul Afumat din Țara Bârsei', pentru care compania brașoveană intenționează să obțină Denumire de Origine Protejată, documentația trecând de perioada de opoziție și aflându-se în faza de evaluare a conformității produsului de către organismul în cauză.

***

La finele anului 2011, România avea înregistrate la nivel național un număr de 3.850 de produse alimentare în Registrul de atestare a produselor tradiționale, la finele anului 2011, cu aproape 1.000 mai multe decât în 2010, ponderea cea mai mare fiind deținută de produsele lactate.

Deși există o diversitate a produselor tradiționale înregistrate la nivel național, de la brânzeturi, produse din carne, de panificație sau de brutărie, până la băuturi, miere, fructe și legume, deocamdată magiunul de Topoloveni rămâne singurul produs alimentar care a reușit să obțină protecția comunitară.

Specialiștii Ministerului Agriculturii au declarat că la ora actuală mai sunt două produse românești ce au depus documentație la minister pentru obținerea protecției comunitare, respectiv Cârnații de Pleșcoi și peștele Novac afumat din Țara Bârsei. Alte șase produse românești care ar putea dobândi protecție comunitară sunt în faza completării documentației în vederea depunerii acesteia la minister, iar pentru alte două produse au fost începute demersurile pentru recunoașterea grupurilor de producători. Cele șase produse cu documentație în curs de depunere la MADR sunt brânza telemea de Mărginimea Sibiului, brânza telemea de Sibiu, lapte gros de Mărginimea Sibiului, sloi de oaie de Mărginimea Sibiului, brânza telemea de Covârlui (Galați), brânza de burduf din Bran.

Comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Dacian Cioloș, a declarat la pavilionul României din cadrul expoziției 'Săptămâna Verde', că viitoarea Politică Agricolă Comună va avea instrumente financiare clare nu numai pentru promovarea ci și pentru organizarea și înregistrarea produselor tradiționale.

"În viitoarea PAC vor exista instrumente financiare clare pentru organizarea producătorilor și înregistarea produselor tradiționale, dar și pentru acoperirea costurilor cu înregistrarea și pe partea de asistență tehnică și promovare. Produsele trebuie însă puse în valoare pentru că nu este suficient să faci într-o fabrică sau alta un produs și să spui că este tradițional, trebuie să te pui de acord pe o anumită zonă. Toate produsele care poartă o anumită denumire trebuie să aibă aceeași rețetă, chiar dacă cine le produce în fabrica lui. Ulterior, trebuie să poți promova produsele pe piață, să faci marketing, să afle lumea de ele", a subliniat comisarul european Dacian Cioloș.

Acesta s-a arătat mulțumit de faptul că România este reprezentată la acest târg de produsele tradiționale, dar consideră că trebuie să mergă mai departe, "să înceapă valorificarea acestora".

"Cred că este nevoie să se facă un pas înainte, să treacă de la a vorbi de produse tradiționale la valorificarea acestora. Acum este evident că suntem în piața comună, există cerere pe piață, există produse, trebuie doar puse cap la cap și folosite instrumentele avute la dispoziție pentru a le promova la nivel european. Aici lumea le apreciază, dar trebuie să le și găsească în magazine. Nu cred că este o problemă de legislație, noi ne cam împiedicăm în documente și hârtii. Este vorba mai mult de organizarea producătorilor, de o asistență tehnică care trebuie acordată permanent, de competență din partea autorităților naționale și județene și de un pic de simț practic, care există, dar care trebuie structurat", a adăugat comisarul Cioloș.

România este țară parteneră în acest an la 'Săptămâna Verde' - cea mai importantă expoziție din lume în domeniul industriei alimentare, agriculturii și horticulturii, 60 de firme fiind prezente în pavilionul României. La ediția din acest an expun peste 1.600 de companii din 53 de țări, în 26 de pavilioane ce ocupă 115.000 mp. Organizatorii germani așteaptă ca în cele 10 zile de expoziție să intre pe porțile centrului expozițional peste 400.000 de vizitatori. Pe lângă rolul de platformă de afaceri, târgul are și caracterul unui festival al tradițiilor gastronomice și folclorice, având un impact mediatic de anvergură, atât în Germania, cât și în plan global.

Din culisele 'Săptămânii Verzi':

Gurile rele spun că în meniul oferit de România la ceremonia de deschidere din 19 ianuarie, pentru cei peste 5.000 de invitați, era trecută și laba de urs, pe lângă celelalte tradiționale românești, dar berlinezii s-au arătat reticenți pentru că ursul este emblema capitalei Germaniei. Stema orașului Berlin este reprezentată de un urs negru, iar pădurile din această țară nu mai sunt populate cu urși. Așa că delicatesa a fost ștearsă din meniul celor prezenți la dineul oficial al 'Săptămânii Verzi'.

România și-a făcut reclamă cum a putut la târgul de la Berlin, cu o maramureșeancă tânără și focoasă și caierul ei de tors, cu toiagul umplut cu horincă, cu jocurile și muzica populară, cu porcul umplut și slănina ardelenească din porc de Mangalița dar și cu renumita frunză din Carpați, care s-a potrivit mănușă cu verdele săptămânii berlineze. Ce-i drept am avut și avem de partea noastră un comisar european inteligent, modest și iubitor de tradiții. Per total...a fost bine pentru România în 2012! AGERPRES