"Această demnitate reprezintă un semn al recunoașterii importanței Bisericii Române Unite și a rolului ei în formarea conștiinței naționale și în promovarea valorilor creștine în sânul neamului nostru. Voi prezenta în fața Sfântului Părinte simțămintele vii de recunoștință și de fidelitate din partea Sinodului Episcopilor, a clerului și a credincioșilor noștri, precum și întreaga prețuire din partea iubitului popor român, ținând seama de faptul că în trecutul nu prea îndepărtat națiunea română a constituit un model de urmat prin conviețuirea pașnică, într-un autentic spirit creștin, între diferitele Biserici și confesiuni religioase", afirmă PF Lucian, într-un interviu acordat AGERPRES.

Înaltul prelat vorbește în interviu despre dorința sa de a deveni preot, manifestată încă de copil, despre slujirea în clandestinitate, în plină prigoană comunistă, despre noile însărcinări și atribuții ca și cardinal.

AGERPRES: Ce înseamnă pentru Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, și pentru Bisericile din România această onoare care vi s-a acordat? Cu ce mesaj veți merge la Vatican din partea credincioșilor dvs și a românilor?
PF Lucian Mureșan: Numirea de către Sfântul Părinte Papa Benedict al XVI-lea a Înaintestătătorului Bisericii Române Unite drept cardinal al Sfintei Biserici Catolice onorează Biserica din România și, în mod cu totul deosebit, Biserica noastră, Biserică de tradiție răsăriteană în deplină comuniune de credință cu Sfântul Scaun Apostolic al Romei, precum și întreaga națiune română. Această demnitate reprezintă un semn al recunoașterii importanței Bisericii Române Unite și a rolului ei în formarea conștiinței naționale și în promovarea valorilor creștine în sânul neamului nostru. Voi prezenta în fața Sfântului Părinte simțămintele vii de recunoștință și de fidelitate din partea Sinodului Episcopilor, a clerului și a credincioșilor noștri, precum și întreaga prețuire din partea iubitului popor român, ținând seama de faptul că în trecutul nu prea îndepărtat națiunea română a constituit un model de urmat prin conviețuirea pașnică, într-un autentic spirit creștin, între diferitele Biserici și confesiuni religioase.

AGERPRES: Papa Benedict al XVI-lea vă numește, în anunțul său, "un venerabil prelat, care își desfășoară ministerul de Păstor și Părinte al unei Biserici". Ce importanță are această numire pentru dvs, ca om care și-a desfășurat slujirea întru Domnul în clandestinitate și care a cunoscut și asprimea muncii necalificate într-o carieră de piatră?
PF Lucian Mureșan: Această numire consider că este adresată în primul rând jertfei martirilor și a întregii noastre Biserici, care au plătit cu sângele prețul fidelității față de Cristos și față de Biserica Sa. Este grăitor în acest sens să ne gândim la cuvintele Papei Pius al XII-lea adresate Bisericii Greco-Catolice din România în Scrisoarea Apostolică "Veritatem Facientes" din 27 martie 1952, în plină prigoană comunistă, prin care Papa săruta în chip spiritual lanțurile celor întemnițați pe nedrept, episcopi și preoți ai acestei Biserici. Pentru mine personal este o mare onoare și o nouă responsabilitate în sânul Bisericii noastre, dar și al Bisericii Universale.

AGERPRES: V-ați gândit atunci sau pe șantierul Hidrocentralei de la Bicaz că veți trăi această înaltă și mi-aș permite să îi spun binemeritată recunoaștere a osârdiei de ani?
PF Lucian Mureșan: Dorința mea încă de copil a fost de a deveni preot, de a sluji poporul lui Dumnezeu, de a celebra Sfintele Taine. Toate celelalte slujiri la care Biserica m-a chemat de-a lungul anilor le-am primit în spirit de încredințare în fața planului Domnului, cerându-i mereu har și ajutor spre a-mi putea împlini misiunea cu dăruire, după dorința inimii Sale.

AGERPRES: Care vor fi, practic, noile dvs însărcinări și atribuții?
PF Lucian Mureșan: Așa cum afirma Sfântul Părinte la Angelus, în ziua de 6 ianuarie, cardinalii au sarcina de a-l ajuta pe Succesorul Apostolului Petru în desfășurarea ministerului său de întărire în credință a fraților și de a fi principiu și fundament al unității și comuniunii Bisericii. Ca Arhiepiscop Major al Bisericii Greco-Catolice din România, funcția de cardinal vine să întărească și să pecetluiască slujirea mea ca și păstor al poporului lui Dumnezeu ce mi-a fost încredințat, implicând, totodată, o mai strânsă colaborare cu structurile Sfântului Scaun și cu Sfântul Părinte personal, la nivelul chestiunilor instituționale ale Bisericii.

AGERPRES: I-ați cunoscut pe înaintașii dvs - cardinalii Iuliu Hossu și Alexandru Todea. Cum erau ca oameni și ca ierarhi greco-catolici?
PF Lucian Mureșan: S-ar putea spune multe despre acești doi mari oameni. Îmi vin în minte în schimb cuvintele cardinalului Hossu care, vorbind despre sine, se definea "un cardinal în țundră de oaie". Sunt cuvinte care nu au nevoie de comentarii și care mărturisesc despre intima și vitala legătură din sufletul lui, între tradiția Bisericii Universale și identitatea națională autentică. Cardinalul Todea, cel care m-a numit la 25 aprilie 1985, după trecerea la Tatăl a episcopului Ioan Dragomir, în funcția de Ordinarius al Diecezei de Maramureș, a mers în mod cert pe urma înaintașilor cu mult curaj și tărie, conducând Biserica într-un moment deosebit de delicat, ca și cel de după 1989. În ultimii ani din viață, a continuat să se împărtășească din potirul suferinței, alinat de acea simbolică sărutare a Fericitului Papă Ioan Paul al II-lea, care îi aducea omagiul întregii Biserici Catolice.

AGERPRES: Ca președinte al părții greco-catolice la Întâlnirile Comisiei mixte de dialog greco-catolic - ortodox cum apreciați stadiul relațiilor dintre cele două Biserici surori?
PF Lucian Mureșan: Așa cum arătam în scrisoarea din 7 iulie 2011 adresată Preafericitului Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Sinodul Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, a propus constituirea unei comisii pregătitoare, care să stabilească agenda, principiile, tematicile și metodologia de lucru a Comisiei mixte de dialog dintre cele două Biserici. Nutrim în continuare speranța ca dialogul început cu frații ortodocși să fie tot mai mult bazat pe un autentic spirit de iertare, dar și pe respect și dreptate. În mai multe prilejuri ne-am exprimat dorința de a căuta împreună o soluție înspre redobândirea patrimoniului bisericesc, cultural și spiritual, în spirit de fidelitate față de sângele vărsat și față de mărturia înaintașilor noștri, spre a le perpetua memoria în sânul noilor generații.

AGERPRES: Afirmați în Pastorala de Crăciun că "primul dar al sărbătorii Nașterii Domnului este pacea", invitând la "înnoirea inimii", pentru că, spuneați dvs, "rostul nostru de creștini presupune o continuă lepădare de cel rău". Care credeți că sunt căile pe care ar trebui să le urmeze omul contemporan, marcat de criză și de tentațiile care îl îndepărtează de spiritual, pentru a-l regăsi pe Dumnezeu?
PF Lucian Mureșan: În fața tot mai multor provocări ale consumismului de orice fel, a relativismului și a goanei exclusive după cele materiale, ființa umană trăiește un simțământ de neîmplinire, de tristețe, de apăsare. Fiindcă îi lipsește acel resort fundamental care îi este co-natural: comuniunea cu Dumnezeu, creatorul și părintele său. A ne găsi timp pentru a vorbi cu Domnul în cămara inimii, în rugăciune, a ne găsi timp pentru a sta cu noi înșine, a-l urma și a-l sprijini pe aproapele nostru cel nevoiaș. Același mesaj, aceeași învățătură adusă de Domnul Isus Cristos pe pământ, același cuvânt dătător de viață, mereu nou, tainic, însă atât de adevărat: fiindcă doar întru El sufletul nostru își poate găsi adevărata odihnă. AGERPRES