Pe 1 ianuarie, a murit muzicianul Constantin Marin (n.27 februarie 1925), fondator, dirijor și director pe viață al Corului Național de Cameră Madrigal, specialist în muzica renascentistă, cântul gregorian și baroc, precum și muzică tradițională românească.

La 22 februarie, istoricul și teoreticianul literaturii științifico-fantastice Ion Hobana a murit la vârsta de 80 de ani. Ion Hobana s-a evidențiat prin promovarea prozei și a tuturor formelor de creație științifico-fantastică, publicând numeroase volume de studii și eseuri: "Imaginile imposibilului. Filmul științifico-fantastic" (1968), "20.000 de pagini în căutarea lui Jules Verne" (1979), "Science fiction. Autori, cărți, idei" (1983), "Misterul Roswell după cincizeci de ani", "Enigme pe cerul istoriei", "Vârsta de aur a anticipației românești" (1969). În volumul său "OZN. Observatori credibili, relatări incredibile" (2001), autorul prezintă dovezile adunate de el de-a lungul timpului pentru a-i convinge până și pe sceptici de existența OZN-urilor.

La 17 martie a murit criticul, istoricul literar și editorul Romul Munteanu (n.18 martie 1926), autor al unei bibliografii impresionante, care include titluri fundamentale ale culturii românești și universale, precum: 'Contribuția Școlii ardelene la culturalizarea maselor' (1962); 'Brecht' - monografie (1966); 'Noul roman francez' (1967); 'Farsa tragică' (1970); 'Literatura europeană în epoca luminilor' (1971); 'Profiluri literare' (1972); 'Jurnal de cărți' (vol. I - 1973, II - 1979, III - 1982, IV - 1988, V - 1994, VI - 1996, VII - 1998); 'Cultura europeană în epoca luminilor' (1981), 'Cultura europeană în epoca luminilor' (1999); 'La littérature européenne moderne' (2000). Director al editurii Univers (1970 - 1989). A primit Premiul Uniunii Scriitorilor în 1971, 1972, 1976, Ordinul Steaua României în grad de cavaler în 2005 și Palmes Academiques, acordat de Ministere de L'Education Nationale (Franța).

Pe 8 aprilie, criticul de film, eseistul și prozatorul Alex. Leo Șerban (n. 28 iunie 1959) a încetat din viață. Cunoscut pentru volumele: 'Lars von Trier: filmele, femeile, fantomele', în colaborare cu Mihai Chirilov și Ștefan Bălan (2004, Premiul Asociației criticilor de film din România); 'Dietetica lui Robinson' (2006); 'De ce vedem filme. Et in Arcadia cinema' (2006, Premiul de critică cinematografică al Uniunii Cineaștilor); '4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc' (2009), a fost ales în ianuarie 2008 - în urma unui sondaj pe site-ul www.cinemagia.ro - "Criticul de film preferat al cinefililor români". A fost primul beneficiar al Marelui Premiu pentru Jurnalism cultural acordat de Fundația "Timpul" (2008).

La 18 mai, a murit publicistul și eseistul Mircea Horia Simionescu (n. 23 ianuarie 1928), care timp de peste trei decenii a fost președintele juriului Festivalului Național de Literatură 'Moștenirea Văcăreștilor' (Târgoviște). Membru în Uniunea Scriitorilor din România (din 1970), cetățean de onoare al municipiului Târgoviște, a obținut Premiul Uniunii Scriitorilor pentru proză (1971, 1975, 1996), Premiul 'Opera Omnia' al Uniunii Scriitorilor (1998), premiul pentru eseu ('Literatură dus-întors') al Societății Scriitorilor Târgovișteni (2005).

Tot în luna mai, pe 24, cultura română îl pierdea pe romancierul, dramaturgul și nuvelistul Fănuș Neagu (n.5 aprilie 1932), membru corespondent al Academiei Române din 1993 și membru titular din 2001, director al Teatrului Național 'I.L. Caragiale' din București (1993-1996). Literar, a debutat cu nuvela 'Dușman cu lumea', apărută în revista 'Tânărul scriitor' (1954), cinci ani mai târziu debutând editorial cu povestirile din 'Ningea în Bărăgan' (1959, volum reeditat în 1964, cu unele completări, sub titlul 'Cantonul părăsit'). Au urmat volumele 'Somnul la amiază' (1960), 'Dincolo de nisipuri' (1962), 'Cantonul părăsit' (1964, Premiul Uniunii Scriitorilor), 'Vară buimacă' (1967), 'Casa care se leagănă' (1971), 'În văpaia lunii' (1972), 'Fântâna' (1972), 'Pierdut în Balcania' (1982), 'Povestiri din drumul Brăilei' (1989), 'Partida de pocher' (1995), 'O corabie spre Bethleem' (1998).

La 13 iulie, lumea muzicală era îndoliată prin dispariția compozitorului, solistului și instrumentistului Cornel Fugaru (n.2 decembrie 1940), fost lider al formației Sincron. Printre piesele compuse de el se numără 'Dau viața mea pentru o iubire', 'Nu sunt sclavul tău', 'Eu nu mai sunt cel de ieri'. Pentru activitatea sa a fost distins cu numeroase premii, dintre care: Premiul al III-lea la Festivalul mondial al tineretului și studenților de la Sofia (1968), Premiul juriului (1983), Premiul special al juriului (1985), Marele premiu (1986) la Festivalul de muzică ușoară de la Mamaia, Premiul pentru cea mai bună orchestrație la Festivalul 'Cântecele mării' de la Rostok (1988), Premiul pentru muzică ușoară al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor (2001). La Festivalul Mamaia 2010 a primit un Premiu special, alături de alți compozitori și cântăreți îndrăgiți de publicul românesc.

Pe 21 iulie, a murit scriitorul, poetul și eseistul Mircea Ivănescu (n.26 martie 1931), totodată și unul dintre cei mai prolifici traducători români. Mircea Ivănescu a debutat editorial cu volumul 'Versuri' (1968), care a fost urmat apoi de 'Poeme', 'Poesii', 'Alte versuri', 'Poem', 'Amintiri' (în colaborare cu Leonid Dimov și Florin Pucă), 'Commentarius perpetuus' (în colaborare cu Rodica Braga), 'Versuri vechi, nouă' (1988) etc. Pentru creațiile sale poetice, a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1982) și cu Premiul național de poezie 'Mihai Eminescu' (1999). Mircea Ivănescu a fost totodată redactor la 'Agerpres', la revista 'Lumea', șef de redacție la Editura pentru Literatură Universală, apoi redactor la revista 'Transilvania' din Sibiu (1972-1989).

La 21 august, a murit criticul de film și realizatorul TV Viorica Bucur (n.15 februarie 1946), profesor universitar doctor în specialitatea Arta Spectacolului la UNATC 'I.L. Caragiale' București, profesor asociat la Facultatea de Jurnalism. Colaboratoare permanentă la programele 'ProCinema', a fost membră a Federației Internaționale de Presă Cinematografică, distinsă de Asociația Criticilor de Film cu Premiul pentru publicistică cinematografică 'Ion Cantacuzino' pe anul 2006.

Pe 19 septembrie, lumea jazzului românesc deplângea dispariția lui Johnny Răducanu, pe numele său adevărat Crețu Răducanu (n.1 decembrie 1931). Contrabasist, pianist, compozitor, aranjor. Printre realizările sale discografice în domeniul jazzului se numără: 'Jazz made in Romania' (1987); 'Confesiuni' (I, II, III); 'To His Friends' (1997); 'Jazz Behind the Carpathians' (1999); 'Jazz antifanariot' (2002); 'Singurătatea, meseria mea' (2002); 'Jazz Made in Romania-Live in San Francisco' (cu Teodora Enache, 2002), 'Jazz Bestament' (2005); 'Chamber Jazz Music' (2008); 'Inside Stories-Jazz Poems' (2009).

La 18 octombrie, a murit scenaristul, dramaturgul și publicistul Paul Everac, pe numele său adevărat Petre Constantinescu (n. 23 august 1924). Director general al TVR (ianuarie 1993-ianuarie 1994), director al Institutului Român de Cultură din Veneția, Italia, membru al Uniunii Scriitorilor, este recunoscut mai ales pentru lucrările sale dramatice adunate în volumele 'Cinci piese de teatru' (1967), 'Teatru' (1975), 'Viața lumii' (1982), 'Parabole dramatice' (1983), 'Aventura umană' (1989). Distins cu premiul Ministerului Culturii (1959), Premiul 'Vasile Alecsandri' de creație populară, Premiul 'I.L. Caragiale' al Academiei Române (1973), Premiul Asociației Scriitorilor din București (1976), al Uniunii Scriitorilor (1968, 1971, 1980).

La doar câteva zile distanță, pe 25 octombrie, era anunțat decesul cunoscutului regizor, scenograf, profesor și arhitect Liviu Ciulei (n.7 iulie 1923) - una dintre cele mai proeminente personalități ale culturii românești actuale: actor, regizor, arhitect, scenograf și profesor. A fost numit Director de Onoare al Teatrului Bulandra ca un semn de recunoaștere al meritelor sale extraordinare aduse scenei și ecranului românesc. A contribuit la reconstrucția auditoriului Teatrului 'Bulandra' și a altor teatre iar ca scenograf și-a stilizat decorurile pentru cele mai multe dintre piesele puse în scenă: 'Hamlet', 'Visul unei nopți de vară', 'Cum vă place', 'Iuliu Cesar' de W. Shakespeare, 'Azilul de noapte' de Maxim Gorki, 'Leonce și Lena' de Georg Buchner ș.a. Membru corespondent al Academiei Române din 12 martie 1992. În 1996 UNITER i-a acordat premiul său anual pentru întreaga activitate. În octombrie 2006, a primit titlul de membru de onoare al breslei arhitecților, acordat de Ordinul Arhitecților din România.

Pe 29 noiembrie a murit regizorul Alexandru Tocilescu (n. 27 iulie 1946). Premiat de UNITER pentru întreaga activitate în 2002, Alexandru Tocilescu a mai fost laureatul breslei în 1999, când a primit premiul pentru cel mai bun spectacol, cu "O scrisoare pierdută" de I. L. Caragiale, montat la Teatrul Național București, și în 2006, când i s-a decernat premiul pentru cea mai bună regie pentru spectacolul "O zi din viața lui Nicolae Ceaușescu", la Festivalul Comediei Românești - festCO.
Două zile mai târziu, la 1 decembrie, lumea scenei deplângea moartea regizorului Andrei Blaier (n.15 mai 1933). A fost profesor al ATF între 1990 și 1992 și profesor și decan al Facultății de Cinematografie din Universitatea Ecologică (acum 'Spiru Haret') din București. Director adjunct artistic al Studioului "Solaris", profesor universitar și decan al Facultății de Cinematografie și Televiziune din cadrul Universității Media și președintele Uniunii Realizatorilor și Creatorilor de Film și din Audiovizual. În iunie 2002 i-a fost acordat, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc, Ordinul Național 'Serviciul Credincios' în grad de Cavaler. Filmul "Ora H" reprezintă filmul său de debut (1956). A realizat filme de lung metraj, la multe dintre ele fiind și scenarist sau coscenarist. Printre acestea se numără: 'Furtuna' (1959); 'A fost prietenul meu' (1962); 'Casa neterminată' (1963); 'Diminețile unui băiat cuminte' (1966), pentru care a primit Medalia de aur la Gotwaldow. Premiul UCIN pentru regie; 'Vacanța cea mare' (1988), Premiu pentru scenariu la Costinești; 'Momentul adevărului' (1989); 'Divorț din dragoste' (1991); 'Crucea de piatră' (1993); 'Terente, regele bălților' (1995), 'Dulcea saună a morții' (2003).

Pe 11 decembrie, scenaristul și scriitorul Mihnea Gheorghiu (n. 5 mai 1919) a murit și el. Publicist, traducător și critic literar, membru corespondent (1 mart. 1974) și membru titular (13 iun. 1996) al Academiei Române, a fost președinte al Secției de Arte, Arhitectură și Audiovizual a Academiei Române (din 1992). Redactor-șef al ziarului "Scânteia Tineretului" (1944-1946). Fondator și redactor șef al revistei 'Secolul 20' (1961-1963). Președinte al Consiliului Național Cinematografic (1963-1965), vicepreședinte al Comitetului Național pentru Cultură și Artă (1965-1968), prim-vicepreședinte al Institutului Român pentru relații Culturale cu Străinătatea (1968-1972), președinte al Academiei de Științe Sociale și Politice (1972-1989). Președintele Uniunii Cineaștilor din România (UCIN) (din 1990, reales la 2 august 2002). Membru titular din 1996 al Academiei Române, fiind președintele Secției de Arte, Arhitectură și Audiovizual a acestui for. AGERPRES