El a amintit că în cântările bisericești se spune că la darul lui Dumnezeu, arătat în Fiul Său făcut om pentru mântuirea oamenilor, se răspunde cu daruri.

"Dumnezeu ne dăruiește pe Fiul Său ca să ne mântuiască și să ne dăruiască viață veșnică, iar noi ca răspuns aducem lui Dumnezeu prin rugăciune, prin tot ceea ce facem frumos în Biserică și prin darurile oferite celor săraci, celor fără de adăpost, celor bătrâni", a spus Întâistătătorul BOR, în predica rostită după Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, oficiată la marele praznic al Nașterii Domnului Iisus Hristos, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, în prezența a sute de credincioși.

Făcând referire la iubirea părintească și la smerenia deosebită a Mântuitorului, Patriarhul a explicat de ce Dumnezeu când vine în lume nu vine sub forma unui bărbat de 30 de ani, ci mai întâi El este prunc, "pentru că dacă nu ar fi fost copil Iisus Hristos nu ar fi putut vorbi mai târziu oamenilor despre iubirea părintească a Tatălui Ceresc".

"Cine n-a fost copil nu cunoaște iubirea părintească și cine n-are iubire părintească nu poate fi om deplin. Trebuie să avem iubire părintească, chiar dacă nu avem copii după trup. Trebuie să iubim copiii, chiar dacă nu sunt copiii noștri după trup", a spus înaltul ierarh ortodox, menționând că "dreptul Iosif nu este tatăl după trup al Mântuitorului nostru Iisus Hristos pentru că El s-a născut de la Duhul Sfânt și din Fecioara Maria, dar este tatăl adoptiv, tatăl protector, tată care iubește Copilul ca acest Copil să aibă iubire deplină și de la mamă și de la tată".

"Prin aceasta vedem că un copil crește cu adevărat ca om numai dacă acesta crește în iubire. (...) Dumnezeu Copilul Cel Care ține Universul Se lasă purtat în brațe de mama Sa, Se lasă îmbrăcat cu scutece Cel Care îmbracă cerul cu nori, Cel Care Se îmbracă cu lumina ca și cu o haină; din pântecele Fecioarei, spune Fericitul Augustin, conduce toată lumea, toți aștrii, toate galaxiile, dar Se smerește atât de mult încât Se arată ca un Copil care depinde în exclusivitate de iubirea și ajutorul celor din jur", a afirmat Patriarhul BOR.

În opinia sa, "gândim cu multă evlavie la taina familiei, a copiilor" pentru că "binecuvântarea familiei se vede mai întâi prin faptul că Mântuitorul Iisus Hristos S-a născut copil, se vede și prin faptul că a fi mamă înseamnă a aduce pe lume oameni care sunt chemați să trăiască veșnic în iubirea cerească a Preasfintei Treimi".

Preafericitul Părinte a îndemnat, în cuvântul său, să aducem bucurie celor mai puțin fericiți și să aducem comuniune acolo unde aceasta lipsește.

"Dumnezeu ne dăruiește pe Fiul Său ca să ne mântuiască și să ne dăruiască viață veșnică, iar noi ca răspuns aducem darul său prin rugăciune, prin tot ceea ce facem frumos în Biserică și prin darurile oferite celor săraci, celor fără de adăpost, celor bătrâni. (...) Să ne ajute Bunul Dumnezeu să ne gândim la copilăria noastră, la părinții noștri care ne-au născut, la toți cei care ne-au fost ca și părinți și ne-au ajutat duhovnicește și material și să vizităm în aceste zile familiile cu mulți copii și să aducem bucuria Crăciunului în casele în care este puțină bucurie, în care este puțină comuniune și în care este puțină nădejde", a spus Patriarhul.

De asemenea, în cuvântul său de învățătură, Întâistătătorul BOR a deslușit înțelesurile duhovnicești din Evangheliile după Matei și Luca referitoare la venirea lui Iisus Hristos în Lume, prin care Dumnezeu și-a arătat profunzimea lucrării sale sfinte.

"Deci toate evenimentele pe care Sfintele Evanghelii ni le arată ne îndeamnă să medităm asupra lucrării mântuirii noastre din înțelepciunea și iubirea milostivă a lui Dumnezeu", a spus patriarhul. El a vorbit astfel despre semnificația celor trei daruri oferite de Magi lui Iisus copil - aur, făcându-se trimitere la demnitatea Lui împărătească, smirna, mărturisind Moartea și Învierea Lui, pentru mântuirea noastră și tămâia, simbolul evlaviei, semnul spiritualității, al rugăciunilor, care arată că El este Dumnezeu Adevărat.

Printre altele, Patriarhul a amintit că nașterea sfântă și curată a Mântuitorului are ca scop curățirea omului de păcat și sfințirea lui, deoarece Mântuitorul s-a pogorât pe pământ ca să ridice pe oameni în iubirea lui Dumnezeu.

"Este semnificativ faptul că Mântuitorul Iisus Hristos se naște veșnic din Tatăl ca Fiu al Tatălui Ceresc, fără mamă, și se naște ca om din mamă fără tată. Astfel, este deodată Fiul lui Dumnezeu și Fiul Omului. Nașterea Sa nu are loc din inițiativă bărbătească, ci din inițiativa lui Dumnezeu pentru mântuirea lumii. El se naște din Fecioară fără de păcat ca să ne izbăvească pe noi din păcat. Nașterea Sa este sfântă și curată pentru că El are ca scop al lucrării Sale curățirea omului de păcat și sfințirea lui. Dumnezeu se pogoară din ceruri pe pământ ca pe noi pământenii să ne ridice la viața cerească, la iubirea Preasfintei Treimi. Fiul lui Dumnezeu se face Fiul Omului ca pe oameni să-i înfieze în harul Duhului Sfânt. Toată lucrarea Sa are ca scop ridicarea oamenilor în iubirea lui Dumnezeu', a precizat Patriarhul Daniel .

La finalul cuvântului său, Patriarhul a adresat urări de sănătate tuturor celor care își celebrează onomastica, urându-le să fie ca și păstorii din Bethleem, binevestitori ai iubirii lui Dumnezeu.

"Cu prilejul sărbătorii Nașterii Domnului sau al Crăciunului dorim să adresăm urări de sănătate și fericire tuturor celor care poartă numele de Cristian și Cristina, Emanuel și Emanuela și derivate. Tuturor le dorim ani mulți cu sănătate, bucurie și ajutor de la Dumnezeu și să fie ca și păstorii din Betleem binevestitori ai iubirii lui Dumnezeu pentru oameni, ca și îngerii de la Betleem binevestitori ai luminii lui Dumnezeu și ai mântuirii spre slava Preasfintei Treimi și a noastră mântuire", a mai spus Preafericirea Sa.

În ziua Crăciunului, când creștinii ortodocși și catolici sărbătoresc Nașterea Domnului, la Catedrala Patriarhală, la fel ca în toate lăcașurile de cult s-a oficiat, anul acesta, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.

Cu privire la această rânduială, tipicul Bisericii Ortodoxe Române ne învață că în anii în care Ajunul Nașterii Domnului sau Ajunul Bobotezei cad sâmbăta sau duminica, atunci în ziua Ajunului se face Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar Liturghia Sfântului Vasile cel Mare se săvârșește în ziua Praznicului însuși, după rânduiala obișnuită.

Toate Liturghiile existente azi în Bisericile răsăritene derivă din cele două Liturghii de origine apostolică: cea a Sfântului Iacob și cea a Sfântului Marcu.

Cea dintâi a dat naștere Liturghiilor din grupa ritului liturgic antiohian (Liturghiile de tip sirian), din care face parte și Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.

Liturghia Sfântului Vasile cel Mare se săvârșește de 10 ori pe an, după cum urmează: în primele cinci duminici din Postul Paștelui, în Sfânta și Marea Joi, în Sâmbăta Mare, în ziua pomenirii Sfântului Vasile cel Mare, adică pe 1 ianuarie, și în ajunul Crăciunului și al Botezului Domnului, dacă aceste zile cad în cursul săptămânii de luni până vineri. AGERPRES