Mitropolitul Ilarion atrage atenția asupra unui dezechilibru între drepturi și responsabilități și susține că a considera secularizarea drept bază neutră pentru existența pașnică este o eroare, pentru că astfel sfera publică riscă să devină la fel de ostilă tuturor credincioșilor.

Referitor la relațiile dintre Bisericile Ortodoxă Română și cea Rusă, el evidențiază punctele comune, arată că ambele Biserici au trăit o perioadă de asuprire. Iar în privința Mitropoliei Basarabiei, a cărei înființare a supărat Moscova, spune că, în dialogul avut cu patriarhul român Daniel, părțile au convenit să evite măsurile unilaterale.


Agerpres: Înalt Prea Sfinția Voastră, cum ați caracteriza nivelul actual de spiritualitate a lumii și starea Ortodoxiei din Rusia și din Europa?
Mitropolitul Ilarion: Spiritualitatea înseamnă legătura omului cu Duhul Sfânt. Oamenii cu o înaltă spiritualitate sunt "călăuziți de Duhul Sfânt", după cum spune Apostolul Pavel, și, fără îndoială, că pentru Ortodoxie spiritualitatea este nedespărțită de credință.

La ora actuală, starea spiritualității lumii trezește serioase temeri. Tendințele de secularizare se răspândesc, în diferite țări devine tot mai evidentă scindarea radicală a structurilor de conducere și a societății, pe de o parte, și a organizațiilor religioase, pe de altă parte. Civilizația europeană este, prin tradiție, creștină. Îndepărtarea societății de valorile tradiționale, dezechilibrul între drepturile și responsabilitățile omului, denaturarea înțelegerii sentimentului de demnitate umană amenință dreptul omului și al societății de a-și construi viața pe baza convingerilor religioase. Iar dimensiunea spirituală poate fi prezentă și se poate dezvolta doar acolo unde relațiile sociale sunt construite ținând cont de credință.

În ceea ce privește starea Ortodoxiei în Rusia, potrivit statisticilor, cel puțin 70% dintre cetățenii țării noastre se consideră creștini ortodocși. Dar regulat la biserică merg cu mult mai puțini.O situație similară este și în Europa. Potrivit sondajelor, majoritatea statelor vest-europene se consideră creștine, dar cifra creștinilor "practicanți" este în continuă scădere. Biserica respectă principiile unui stat laic, dar consideră inadmisibilă interpretarea acestei noțiuni prin eliminarea radicală a religiei din toate sferele vieții poporului. Misiunea Bisericilor Ortodoxe este de a se uni cu toate forțele religioase și sociale, care sunt gata să susțină spiritualitatea, să apere valorile morale tradiționale

Agerpres: Care trebuie să fie, în opinia Dumneavoastră, rolul Bisericii în societate?
Mitropolitul Ilarion: Astăzi, când au fost depășite multe, deși nu toate prigonirile din perioada URSS, Biserica din spațiul postsovietic are mai multe posibilități de a ocupa o poziție activă în multe probleme de actualitate din viața socială. Ea se află într-o situație unică: pe de o parte, este separată și independentă de puterea de stat, iar pe de altă parte, are un strâns contact cu oamenii. Aceasta deschide perspectivele slujirii sociale. Prea Fericitul Patriarh al Moscovei și al întregii Rusii, Kirill, a făcut multe lucruri pentru a consolida rolul Bisericii ca promotor și apărător al valorilor tradiționale într-o societate multiculturală. Aceste valori au fost întotdeauna repere spirituale pentru dezvoltarea omenirii, a căror alternativă este doar arbitrarul care omoară personalitatea.

Mărturia bisericească nu se limitează între zidurile lăcașurilor de cult și în parohii, ea se extinde asupra tuturor segmentelor vieții sociale. De exemplu, noi cooperăm cu forțele armate, cu instituțiile medicale, hrănim deținuții, lucrăm cu tinerii.

Aș vrea să vorbesc separat de eforturile întreprinse în acest sens de Departamentul de relații externe, pe care îl conduc. Noi suntem în dialog cu societățile civile din diferite state, facem schimb de experiență, avem discuții pe teme de actualitate vizând relațiile dintre Biserică și stat, ne ocupăm de educație și de multe altele.

Activitatea socială a Bisericii nu înseamnă o propagandă despre vederile noastre, ci un dialog deschis și onset. Noi simțim că poziția noastră trezește interes, simțim nevoia de ajutor spiritual și susținere și ne construim slujirea pornind de la aceste necesități.

Agerpres: Ați efectuat recent o vizită la Roma, unde v-ați întâlnit cu Papa Benedict al XVI-lea. Ați reușit să mai atenuați din contradicțiile dintre Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Catolică în ceea ce privește proprietatea lăcașurilor din Ucraina?
Mitropolitul Ilarion: Reprezentanții oficiali ai Vaticanului împărtășesc îngrijorarea noastră cu privire la situația dificilă din Ucraina. Papa Ioan Paul al II-lea, la vremea sa, într-o discuție cu predecesorul meu, actualul patriarh Kirill, a recunoscut că teritoriul activității pastorale a Bisericii Greco-Catolice este doar partea de vest a Ucrainei. Și pentru susținerea păcii între Biserici, în Ucraina trebuie să ținem cont cu strictețe de acest principiu, cu alte cuvinte greco-catolicii nu trebuie să ducă o activitate misionară pe pământurile în care nu a existat niciodată uniune. Contradicțiile existente pot fi eliminate doar prin eforturile comune ale tuturor părților interesate, inclusiv Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Ruse și Biserica Greco-Catolică din Ucraina

Agerpres: Când și unde ar putea avea loc o întâlnire între Prea Fericitul patriarh Kirill și papa Benedict al XVI-lea? Ce așteptări are Biserica Ortodoxă Rusă de la o asemenea întâlnire?
Mitropolitul Ilarion: La ora actuală este prematur să vorbim despre o dată și un loc concrete vizând întâlnirea patriarhului Moscovei și al întregii Rusii cu Papa Benedict al XVI-lea.

După cum am mai spus, pentru noi contează nu atât întâlnirea, cât conținutul ei. Ea va avea sens doar în cazul în care va marca o ameliorare a relațiilor dintre Ortodoxie și Catolicism.

Întâlnirea patriarhului cu papa necesită o pregătire minuțioasă nu atât din perspectiva protocolului, cât din punctul de vedere al identificării unei poziții comune în problemele care astăzi ne separă, mai întâi de toate în privința situației bisericești din vestul Ucrainei. În această regiune nu reușim să ajungem la o pace și armonie totale în relațiile dintre ortodocși și greco-catolici.

Agerpres: Cum ați caracteriza relațiile dintre Bisericile Ortodoxe Română și Rusă?
Mitropolitul Ilarion: Bisericile Rusă și Română sunt cele mai mari din lumea ortodoxă după numărul credincioșilor. Au multe în comun. Ambele Biserici ale noastre au trecut prin grele încercări în perioada în care au fost nevoite să existe în condiții de asuprire din partea conducerii ateiste. În acest răstimp, și Biserica Rusă, și cea Română au căpătat o importantă experiență duhovnicească, inclusiv legat de mucenicie și propovăduirea credinței în Hristos. În urma tragicelor evenimente din secolul al XX-lea, mii de credincioși ruși, români, ucraineni, belaruși au ajuns dincolo de granițele patriei și sunt împrăștiați în Europa de Vest, în America de Nord și de Sud, în Australia și în alte regiuni ale lumii. Atât Biserica Rusă, cât și cea Română acordă o atenție deosebită misiunii pastorale. Datorită acestor puncte comune, pozițiile noastre în multe teme de actualitate sunt foarte apropiate.

Dar în relațiile noastre există problema legată de situația din Republica Moldova. În ciuda acesteia, reușim să dezvoltăm o serie întreagă de direcții de cooperare. Deosebit de intense au devenit contactele la nivelul școlilor teologice și în domeniul schimburilor studențești. Astfel, în acest an a fost semnat acordul de cooperare între Facultatea de Teologie a Universității din București și Academiile Teologice de la Moscova și Kiev. Doi studenți români au fost acceptați la studii la Academia Teologică din Moscova.

Există un important potențial pentru aprofundarea relațiilor noastre. Direcțiile cu mai multă perspectivă vizează pelerinajele reciproce ale credincioșilor din Biserica Ortodoxă Română la locurile sfinte de pe teritoriul Patriarhiei Moscovei și ale credincioșilor ruși la locurile sfinte din România, cooperarea în domeniul cercetării și al artei bisericești, schimbul de experiență monahală.

Agerpres: În luna iulie ați avut o întâlnire cu patriarhul Daniel. Ați putea să ne relatați ce probleme ați discutat? Ați reușit să armonizați pozițiile în problema Mitropoliei Basarabiei?
Mitropolitul Ilarion: Întâlnirea cu Prea Fericitul Daniel, care a avut loc pe 19 iulie, la București, a avut un caracter pozitiv. Am discutat cele mai diverse teme, începând de la problemele bilaterale și terminând cu agenda dialogului interortodox și interconfesional. Am constatat că Bisericile noastre au puncte de vedere apropiate asupra procesului de pregătire a Sfântului și Marelui Sinod al Bisericilor Ortodoxe, opinii similare în privința evenimentelor care au loc astăzi în lumea ortodoxă.

Referitor la Mitropolia Basarabiei, am ajuns la înțelegerea comună că în această problemă trebuie să ne abținem de la orice pas unilateral, care ar putea bloca bunele perspective care se conturează în ultimii ani în relațiile dintre Bisericile noastre. Vom continua dialogul cu scopul de a găsi căi de soluționare a acestei dureroase probleme.

Agerpres: Rusia are o bogată experiență în sfera dialogului interreligios. Ce ar trebui să se întreprindă, în opinia Dumneavoastră, ca oamenii, popoarele de diverse religii să se respecte reciproc?
Mitropolitul Ilarion: Problema multiculturalismului în zilele noastre este una acută. Cercetătorii, politicienii, reprezentanții societății civile caută un fundament pentru dezvoltarea societății în care sunt reprezentate o multitudine de culturi și religii. Unii ar vrea să vadă secularismul ca bază neutră pentru existența pașnică. Dar aceasta este o greșeală profundă, pentru că o asemenea abordare face ca sfera publică să devină la fel de ostilă tuturor credincioșilor, care, în plus, nu cunosc nimic unii despre convingerile altora, de aceea încearcă un sentiment de neîncredere și sunt suspicioși.

Pentru a ajunge la o pace interconfesională transparentă, trebuie create astfel de relații sociale care ar corespunde viziunilor despre adevăr și dreptate ale credincioșilor tuturor religiilor tradiționale. Desigur, acesta este un fel de ideal, dar experiența arată că orice efort în acest sens aduce rezultatele sale. Rusia istorică și-a păstrat majoritatea obiceiurilor și tradițiilor, a protejat spațiul public de imoralitate. Anume aceasta a permis evitarea rezistenței, consolidarea respectului reciproc și a bunei vecinătăți. Rezultatele acestei politici întăresc până în prezent societatea multiconfesională din Rusia și din multe alte țări care au făcut parte anterior din imperiul rus. AGERPRES