'Există un decalaj bizar între cinematografia română așa cum este ea percepută în străinătate și situația ei din țara noastră', a declarat Tudor Giurgiu la Cannes.


Trei regizori români au în acest an filme în cadrul festivalului de la Cannes - Cristi Puiu ('Aurora'), Radu Muntean ('Marți, după Crăciun') și Andrei Ujică ('Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu').


Cea mai mare problemă a regizorilor români rămâne finanțarea, crede Tudor Giurgiu.

'Anul trecut, CNC-ul (Consiliul național al cinematografiei) român nu a ajutat niciun film. Este stupid și incredibil. Avem o cinematografie de care vorbesc ziarele din lumea întreagă, care obține premii la Cannes, iar guvernul în loc să o susțină, îi reduce mijloacele'.

În lipsa producătorilor independenți - cinci sau șase - soluția constă pentru moment în încercarea de a atrage finanțări străine.

'Francezii, germanii sau austriecii sunt partenerii noștri tradiționali dar, cu criza, devine dificil și pentru ei. Atunci, folosim planul B: găsim subiecte nu foarte costisitoare, turnăm rapid în România și cu echipe reduse', adaugă regizorul, care este și președinte al Festivalului internațional de film Transilvania (TIFF).

Cealaltă problemă de anvergură a noului val al cinematografiei românești - întruchipat printre alții de regizorii Cristi Puiu și Corneliu Porumboiu sau scenaristul Răzvan Rădulescu - este lipsa de interes a publicului român pentru filmele sale exigente.

Spre deosebire de publicul european care apreciază 'aceste povești puternice (...) ei găsesc aceste filme prea lente, minimaliste, prea pline de dialoguri, prea sociale', susține Giurgiu.

El apreciază că filmele românești nu reprezintă decât între 2% și 3% din veniturile realizate de cele circa 100 de cinematografe din România, față de 5% în producția europeană, restul fiind obținut de producțiile americane.

'Este dezolant', susține el, dacă guvernul 'nu ia nicio măsură pentru a apăra cinematograful român, va fi o situație foarte grea pentru viitoarea generație de cineaști', a mai spus regizorul.

Dar, crede el, această precaritate explică poate în parte creativitatea și ingeniozitatea tinerilor cineaști români cărora le place să creadă că se pot compara cu cei din Argentina și Turcia.

'Când vor exista peste 1.000 de săli în România și vor exista destui bani pentru a turna, acest spirit și această energie ar putea dispărea', se teme el. AGERPRES