'Noi nu eram de partea Germaniei pentru că am fi văzut România, vezi Doamne, ca o viitoare putere economică, aliată Reich-ului după terminarea confruntărilor. Eram convinși că nemții vor rezolva problema bolșevică. Că vor proteja România de invazia rușilor și că vom recupera Basarabia", explică Giurescu. 23 august 1944 a venit ca un duș rece. Retrospectiv, afirmă istoricul, nimeni nu știa că Antonescu negociază cu 'dușmanul". 'N-aș folosi cuvântul 'surpriză'. Sună prea mult a cadou pentru o zi de naștere. Cert este că ne-am trezit peste noapte, la propriu, de partea cealaltă", spune Giurescu într-un interviu pentru Adevărul.

Ziua de 22 decembrie 1989 a fost văzută de Giurescu, de la mii de kilometri distanță, cu o neobișnuită doză de optimism. 'Simțeam că totul se va schimba complet". Pe termen lung, așteptările uriașe de la acel moment sunt văzute astăzi ca niște previziuni cu un ușor iz adolescentin. 'Bilanțul de azi e negativ. Sigur că oamenii pot vorbi orice, dar uitați-vă la cărturari. Câți ies să zică ce au de spus? Toți sunt conformiști. În România domnește imperiul pilelor și al 'corectitudinii politice'. În rest, lucrurile nu stau fantastic. Agricultura nu mai poate hrăni populația, identitatea națională s-a eliminat prin mass-media, iar școala e la pământ", afirmă Giurescu.

Citește interviul în Adevărul