Expoziția, prin care muzeul marchează împlinirea a 136 de ani de la nașterea reginei, în data de 29 octombrie (1875), prezintă documente privind istoria mai puțin știută a coroanei reginei Maria, comandată de Parlamentul României pentru ceremonia încoronării de la Alba Iulia.

Conform documentelor din arhiva Falize, comanda coroanei reginei Maria a fost înregistrată la 5 august 1921, fiind făcută de Parlamentul României, prin președintele Senatului, generalul Coandă, și de colonelul Drosso, din partea regelui Ferdinand.

Coroana reginei Maria va fi expusă în Holul Central al MNIR până la sfârșitul lunii noiembrie, putând fi admirată după această perioadă în expoziția permanentă "Tezaur Istoric", dar și într-o amplă expoziție dedicată marcării a 90 de ani de la încoronarea de la Alba Iulia, în care se va regăsi și prețiosul exponat, "unul dintre cele mai frumoase din Europa secolului XX".

Coroana a fost realizată la Paris de casa de bijuterii Falize, din aur transilvănean, dându-i astfel o simbolistică aparte.

Proiectul coroanei în stil bizantin, decorată cu motive vegetale, a fost conceput de Costin Petrescu, având ca sursă de inspirație coroana doamnei Despina Milița, soția lui Neagoe Basarab, de pe fresca Mănăstirii de la Curtea de Argeș, ținând cont de dorința reginei Maria de a da o aură medievală înfățișării sale.

Un accesoriu neobișnuit pentru coroană sunt pandativii laterali "prependoulia", specifici diademelor imperiale bizantine. Cele două pandantive au fiecare câte un scut heraldic - unul reprezintă stema Regatului României iar celălalt, însemnele heraldice ce arată ascendența reginei Maria, Casa de Edinburgh. Asocierea acestora cu elemente artistice bizantine sugerează continuitatea cu perioada de glorie a statelor medievale românești.

Piesa prezintă o alăturare unică de simboluri regale, fiind o exprimare a noii identități naționale române dobândite de nepoata reginei Victoria.

De cele două medalioane sunt prinse câte trei lanțuri de ambele părți, reprezentând spice de grâu, simbol al fertilității, iar la capătul fiecărui lanț este o cruce gamată, similară celei din partea superioară a coroanei.

Crucea gamată stilizată reprezintă simboluri religioase cosmice străvechi care se regăsesc adesea și în arta populară românească, alegerea pietrelor semiprețioase sau prețioase care au împodobit coroana fiind în acord cu viziunea reginei despre romantism. AGERPRES