"Muzeul Național al Literaturii Române, al cărui prieten a fost sculptorul Mircea Spătaru, prezintă condoleanțe doamnei Ana Lupaș, familiei, întregii noastre comunități artistice", se menționează în comunicatul MNLR.

Personalitate marcantă și expresivă a sculpturii românești contemporane, Spătaru a reinventat sugestii din sculptura modernă (Rodin, Paciurea, Anghel ș.a.), creând o operă a sa, inconfundabilă prin gramatică, prin noblețea și eleganța formelor.

În Bucureștiul contemporan, în puncte urbanistice cheie, monumentele publice, semnate de artist, efigiile lui Maniu, Bălcescu, De Gaulle exprimă în viziunea originală ce-i poartă marca, Spirit și Grație, în așteptarea unor trecători avizați și mai sensibili.

De la Ion Frunzetti și Dan Hăulică, la Ioana Vlasiu și Aurelia Mocanu, criticii de artă au înregistrat evoluția decantată a operei și profilul energic al acestei personalități.

Născut la Epureni, județul Vaslui, la 27 iulie 1937, Mircea Spătaru s-a format pentru început la Cluj, la Institutul de Arte Plastice "Ioan Andreescu" (absolvent promoția 1962, profesor Kos Andras).

Descoperit și sprijinit de marele istoric de artă și estetician Giulio Carlo Argan, Spătaru și-a perfecționat studiile la Roma (1964), fiind apoi cooptat între cadrele didactice ale institutului clujean de belle arte.

Stabilit la București în 1987, devine în 1990 rector al reînnoitei Academii de Artă (transformată în 1997 în Universitate) a cărei conducere o va asigura cu vie inteligență și cu har, cu o energie imbatabilă, până în 2004. AGERPRES