Poziția Patriarhiei Române survine contestării, în țară și străinătate, a necesității și oportunității construirii Catedralei Mântuirii Neamului în București de către unele persoane și grupări.

Potrivit Patriarhiei, actuala catedrală, construită la mijlocul secolului al XVII-lea (1656-1658), a fost inițial biserică mănăstirească. Ulterior, a devenit catedrală mitropolitană în anul 1668, iar din anul 1925, odată cu înființarea Patriarhiei Române, ea servește în mod provizoriu drept catedrală patriarhală până la construirea Catedralei Mântuirii Neamului, așa cum se menționează în pisania scrisă deasupra ușii de intrare de Patriarhul Miron Cristea, după lucrările de restaurare din anii 1932-1935, se explică în comunicatul citat.

"Toate catedralele mitropolitane din provinciile românești sunt cu mult mai încăpătoare decât actuala Catedrală patriarhală și oferă clerului și credincioșilor condiții mai bune pentru desfășurarea cultului", a completat Patriarhia.

Conform acesteia, necesitatea publică a construirii importantului lăcaș rezidă și în faptul că în Catedrala Mântuirii Neamului vor fi organizate ceremonii religioase cu caracter public - național, ca de exemplu pomenirea eroilor neamului românesc la sărbătoarea Înălțării Domnului - Ziua eroilor, (unul din hramurile viitoarei Catedrale patriarhale) și a eroilor din Decembrie 1989 sau slujba de Te-Deum la Ziua Națională - 1 Decembrie.

În același timp, se menționează în comunicat, în Catedrala Mântuirii Neamului se vor desfășura alte ceremonii, aniversări sau comemorări cu caracter național și internațional, vor fi primiți oaspeții din străinătate și vor fi organizate evenimente cu semnificație religioasă, congrese, conferințe și alte manifestări ale preoților și tinerilor români din țară și străinătate. Utilitatea publică a viitoarei Catedrale patriarhale va fi evidențiată și de amenajarea spațiului generos de aproape șase hectare din jurul ei ca parc public, mărind suprafața spațiilor verzi din București, a adăugat Patriarhia.

"Catedrala Mântuirii Neamului este, în același timp, simbol al unității dintre lucrarea spirituală și socială a Bisericii, în ansamblul acesteia, lucrarea spirituală de ordin liturgic, catehetic și omiletic urmând a se desfășura în unitate și completare cu lucrarea social-culturală - prin Centrul de conferințe și Muzeul creștinismului românesc -, social-filantropică - prin cantina și căminul pentru pelerini - și social-medicală - prin Centrul de diagnostic și tratament -, toate în incinta Catedralei noi", se arată în comunicat.

Potrivit acestuia, simbol al unității dintre generații și al românilor de pretutindeni, catedrala, prin stilul arhitectonic tradițional bizantin-românesc, va fi reprezentativă pentru credința majorității poporului român. Picturile și mozaicurile viitoarei Catedrale patriarhale vor include sfinți și lăcașuri de cult reprezentative din toate provinciile românești și chiar ale comunităților de români din afara României, a mai explicat Patriarhia Română.

Catedrala reprezintă un simbol al demnității naționale, Biserica Ortodoxă Română fiind astăzi singura între Bisericile ortodoxe fără o catedrală reprezentativă pentru credința majorității poporului român, se menționează în comunicat.

Complementară școlilor și spitalelor din România, potrivit Patriarhiei, noua catedrală nu poate fi pusă în concurență sau opoziție cu școlile și spitalele din România, așa cum fac cei ostili construirii ei, deoarece ea este complementară acestora, fiind, în același timp, un simbol al unei mari comunități în rugăciune, al unui oraș întreg. AGERPRES