În această zi, în toate catedralele, bisericile și mănăstirile ortodoxe din țară și străinătate sunt pomeniți eroii, ostașii și luptătorii români din toate timpurile și din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre și în închisori pentru apărarea patriei și a credinței strămoșești, pentru întregirea neamului, pentru libertatea și demnitatea poporului român.

Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 și 2001, sărbătoarea Înălțării Domnului a fost consacrată ca Zi a Eroilor și sărbătoare națională bisericească.

Totodată, Legea 379/2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război a proclamat cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paști, sărbătoarea Înălțării Mântuitorului Iisus Hristos - Ziua Eroilor, ca sărbătoare națională a poporului român, precizează Patriarhia Română.

Credincioșii ortodocși și catolici sărbătoresc, joi, la 40 de zile de la Paște, Înălțarea Domnului la cer, fapt petrecut, potrivit Scripturilor, pe Muntele Măslinilor de lângă Ierusalim, unde Iisus și-a chemat apostolii pentru o ultimă binecuvântare.

Deși prin Înălțarea Domnului activitatea Sa pământească lua sfârșit, Iisus le-a spus ucenicilor chiar în momentul Înălțării: "Iată, Eu sunt cu voi până la sfârșitul veacurilor". El s-a înălțat pentru a trimite în lume Duhul Sfânt, așa cum promisese: "Voi ruga pe Tatăl să vă trimită un alt Mângâitor ca să fie cu voi în veac". Acest lucru se va întâmpla zece zile mai târziu, de Rusalii sau Cincizecime, când, prin pogorârea Sfântului Duh peste Sfinții Apostoli, aceștia s-au transformat din oameni timizi și simpli în misionari îndrăzneți și înțelepți, care au răspândit învățătura creștină în toată lumea.

După Înviere, Iisus li s-a arătat de mai multe ori, în diferite locuri, ucenicilor sau oamenilor care L-au cunoscut și au crezut că El este Mesia. Prima care L-a văzut a fost Maria Magdalena, pe care însă apostolii nu au crezut-o, până când nu L-au văzut chiar ei.

În prezent, pe locul din care s-a înălțat Iisus la cer, se află o capelă, fiind spațiu de închinare atât pentru creștini, cât și pentru musulmani, întrucât Înălțarea lui Hristos la ceruri este recunoscută în Islam, deși nu este menționată în Coran. În lăcaș se păstrează o piatră care are imprimată o urmă de picior despre care se spune că ar aparține Mântuitorului.

Până în anul 312, când s-a botezat Împăratul Constantin cel Mare, creștinii prăznuiau această sărbătoare într-o peșteră de pe Muntele Măslinilor, ferindu-se de cei care îi persecutau. În jurul anului 390 aici s-a ridicat prima biserică, dărâmată însă în 614 de perși și refăcută apoi de eparhul Modest.

În unele locuri, de sărbătoarea Înălțării, numită și Ispas, se taie mieii și se însemnează vitele cu vopsea pe blană și cu crestături pe urechi.Este ziua în care credincioșii se salută cu ''Hristos s-a înălțat!'' și răspund ''Adevărat s-a înălțat''. AGERPRES