"Un eveniment cu totul deosebit, prin caracterul antropologic al expoziției, un studiu al societății românești din anul 1958, o adevărată comoară pentru cercetători", după cum o caracteriza directorul MȚR, Virgil Ștefan Nițulescu, expoziția este organizată de Forumul Cultural Austriac împreună cu MȚR.

Directorul Centrului Cultural Austriac, Karin Cervenka, a apreciat că interesul celebrei fotografe pentru România se datorează faptului că familia sa provenea din vechiul Imperiu Austro-Ungar, păstrând o nostalgie pentru aceste locuri, încă din copil.
"Fotografiile Ingei Morath nu înfățișează o realitate cosmetizată, oameni dansând în mod artificial, ci așa cum erau ei, mândrii de realizările lor", a spus directorul Centrului Cultural Austriac.

Și Constantin Cojocaru, șeful Departamentului Relații Publice al BCR, a avut cuvinte de laudă în ceea ce privește expoziția. "În fotografiile Ingei Morath recunoaștem România, călușarii din fața Ateneului Român, mesele jucătorilor din Cișmigiu, acea țară frumoasă, cum era și în 1958, dacă știai s-o privești cu sufletul", a spus acesta.

Curatorul expoziției, Kurt Kaindl, prietenul artistei, cel care a însoțit-o pe parcursul ultimei sale călătorii în România (1993-1994), a arătat că, pe lângă limbile germană, franceză, engleză și rusă, Inge Morath vorbea foarte bine românește, limbajul fiind pentru ea foarte important în realizarea fotografiilor.
"Opera ei era opusul fotografiilor paparazzi de astăzi. Ea era o fotografă foarte retrasă, aș spune chiar modestă. Avea la ea un aparat două, Laika, comode, ușor de transportat, iar când dorea să fotografieze pe cineva vorbea îndelung cu acea persoană. După un timp, îi făcea o fotografie, două, trei, ca rezultat al unui contact apropiat cu persoana", a spus Kurt Kaindl, evidențiind "energia și forța de muncă extraordinare" ale artistei.

Prima expoziție de mari dimensiuni a autoarei, aceasta cuprinde 133 de lucrări, însoțite de comentariile artistei, fragmente din carnetul de lucru al fotografei, care depun mărturie despre viața în România în anul 1958.

România a fost pentru Inge Morath o țară în care artista s-a întors în repetate rânduri, unde a studiat la București (1943) și a întreprins numeroase călătorii în 1958, 1967 și 1994. Din aceste călătorii au rezultat circa 1.000 de fotografii care încă nu au fost date publicității, precum și un jurnal, în care aceasta și-a notat experiențele și impresiile.

Catalogul care însoțește expoziția conține numeroase imagini, un text scris de Kurt Kaindl, precum și o scurtă biografie a fotografei. El va putea fi cumpărat din Librăriile Cărturești.

Expoziția va fi deschisă la Sala Oaspeți a MȚR până pe 18 octombrie.

Născută în 27 mai 1923, într-o familie din marea burghezie din Graz, Inge Morath a trăit începând cu anii Ž50 în majoritatea timpului în SUA, unde s-a și căsătorit în 1962 cu marele dramaturg și eseist Arthur Miller.

Artista a rămas însă credincioasă rădăcinilor ei europene, întreprinzând lungi călătorii pe acest continent.

Ea a creat o voluminoasă operă fotografică pentru Agenția Foto Magnum, operă ce și-a găsit consacrarea internațională, aceasta fiind puternic influențată de stilul lui Henri Cartier-Bresson, cu care artista a lucrat mult timp.

Deși nu se poate spune că Inge Morath a fost uitată, abia în prezent sunt descoperite lucrări ale acesteia care nu au mai fost până acum publicate.

În toamna 2009 s-a deschis la galeria Agenției Foto Magnum din Paris o expoziție cu titlul "First Colour", însoțită de o publicație a editurii germane Steidl. AGERPRES