"Istoria receptării lui Eminescu nu reprezintă decât o parte foarte mică (din istoria literaturii române, n.r.). Se vorbește mai degrabă de o structură bipolară, de un pol diurn al lui Caragiale și un pol nocturn al lui Eminescu, de un pol liric și unul satiric, care construiesc modelul cultural românesc. Trăind în plin Caragiale, visăm la Eminescu, și această formulă pare să sintetizeze contribuția acestor două mari branduri la structurarea culturii române", a explicat profesorul universitar român în cadrul unei conferințe despre reinventarea lecturii canonului literar românesc. Cu această ocazie, el a insistat și asupra nevoii relecturii scriitorilor canonici, mai ales pentru a evita riscurile prelecturii, zvonurile și prejudecățile pe care le au de obicei cititorii despre operele literare, înainte de a le citi. "Literatura înseamnă aventură, o aventură de negociere în care există mai mulți creatori; nu trăim într-o lume de autori, ci într-o lume de co-autori, dincolo de scriitori, astfel că semnificațiile operei sunt inventate de cititor, iar textul operei literare nu este încă literatură fără cititor".

La aceeași a doua seară a seminarului menționat, dedicată poetului Mihai Eminescu, profesorul Mihai Moraru, tot de la Universitatea din București, a vorbit despre influențele pe care le-au avut asupra poetului autorul Criticonului, Baltasar Gracian (scriitor reprezentativ pentru secolul de aur al literaturii spaniole și autor al apreciatei alegorii morale El Criticon), dar și filosoful german Arthur Schopenhauer. "Eminescu avea o cultură foarte amplă, și știm că în timp ce citea aforismele lui Schopenhauer, cunoștea și Criticonul lui Gracian, de la care a preluat mai ales ideea lumii ca scenă de teatru. Importanța pe care o are influența lor asupra pesimismului lui Eminescu a făcut ca acesta să fie considerat ultimul poet romantic din Europa, dar cu o viziune deosebită asupra istoriei umanității, cu prezenta unei semințe maligne care o conducea în istorie", a arătat profesorul român.

Seminarul menționat s-a încheiat cu o scurtă incursiune despre traducerile din opera lui Eminescu. Coautorul unui volum de traduceri ale versurilor poetului, Jose Manuel Garcia Megias, a vorbit despre dificultățile întâmpinate în munca sa, în care a încercat să mențină mai ales ritmul poeziilor lui Eminescu. În cele din urmă, versurile acestuia din urmă au fost recitate de studenți ai Universității Complutense din Madrid în limbile română, spaniolă, germană, engleză, franceză, portugheză, catalană, italiană, greacă și chineză.

Cu ocazia Zilei Culturii Naționale (ziua nașterii lui Mihai Eminescu, 15 ianuarie), dar și a comemorării centenarului morții lui I.L Caragiale (1852-1912), Institutul Cultural Român, Universitatea Complutense din Madrid și Universitatea din Granada organizează la Madrid și Granada seminarii și conferințe. "Modernitatea clasicilor literaturii române" a fost seminarul internațional despre Eminescu și Caragiale, ce a avut loc la Facultatea de Filologie a Universității Complutense din Madrid. La Universitatea din Granada, în zilele de 26 și 27 ianuarie, vor avea loc conferințe despre clasicii români - "Caragiale despre Eminescu", susținută de profesorul Mihai Moraru (Universitatea din București) și "Cicatricea lui Caragiale: revenirea la Haimanale", conferință susținută de profesorul Iulian Costache (Universitatea din București). AGERPRES