Adrian Orza: 'Vreau să fac o scurtă remarcă legată de nivelul poluării în oraș, dacă tot s-a adus vorba zilele trecute. Noi primim permanent monitorizările de la Agenția Națională pentru Protecția Mediului. Astăzi am primit o notificare în acest sens, în care se spune că în data de 21 iulie singurele depășiri sunt pe Calea Aradului. Cea care transmite monitorizările este o instituție din subordinea dlui prefect.

Eu o să am o inițiativă mâine în ședința de plen a CLT, legat de descentralizarea sistemului de sănătate. Voi face un amendament, așa cum s-au făcut și la preluarea CET-ului, când au fost mai multe amendamente ale CLT către Guvern. Amendamentul meu se referă la sursa de finanțare a sistemului de sănătate. În orice țară, fondurile care se adună din contribuția la sănătate reprezintă sursa pentru funcționarea sistemului sanitar. Acum se vorbește pompos despre descentralizarea spitalelor. Se spune, chiar și în referatele de însoțire de la Mininisterul Sănătății, că hotărârea de a descentraliza spitalele e luată pentru ca decizia pe segmentul de sănătate să se ia aproape de cetățean, adică în comunitățile lcoale. Nu se vorbește, însă, despre ce se întâmplă cu Fondul Național de Asigurări de Sănătate. De multă vreme se vorbește în România că acest Fond intră în totalul bugetului național și se pare că acoperă și alte cheltuieli decât cele strict de sănătate. Propunerea mea e una logică și firească: există Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Casele Județene. Se adună o anumită sumă la nivel național și eu bănuiesc că nu se dă toată la Casa Națională. Casa Națională distribuie apoi banii la Casele Județene de Sănătate. Eu propun ca sumele adunate pe razele județelor să rămână integral la Casele de Sănătate din județele respective. Dacă nu toate sumele ajung în sistem, e clar că există o subfinanțare.

Eu știu că se adună anual la Fondul Național de Asigurări de Sănătate aproximativ 3 miliarde de euro. Există cam 5 milioane contribuabili, un număr cam mic, e adevărat. Aceste resurse ar trebui oricum descentralizate. Noi nu cerem banii la Consiliul Local, ci să meargă la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate. În momentul de față există o contribuție de 10,7%, împărțită între angajat și angajator: 5,2% plătește angajatorul și 5,5% plătește angajatul. Sumele sunt bine urmărite și sunt plătite, fiind o sursă de finanțare sigură și stabilă. Dacă se face o medie raportată la numărul de angajat/angajator, există o medie de 50 euro pe lună pe care îi dă un cetățean. Sumele ar trebui să fie suficiente pentru susținerea sistemului, numai că ar trebui să se meargă pe principiul descentralizării.

Noi ar trebui să avem posiblitatea să primim, atunci când avem nevoie, servicii decente și tratamente la fel, să nu fie nevoit pacientul să își aducă pansamente de acasă și alte anomalii de acest gen.

În România, bolile cardiovasculare, diabetul și cancerul sunt bolile cele mai răspândite și aici ar trebui să se ducă mai mulți bani. Dacă ar avea Casa de Asigurări Județene banii, ar putea să îi împartă așa cum e nevoie în județ, pe spitale.

Un alt element pe care îl vom discuta în ședința CLT este că nu vom prelua spitalele cu datorii, mai ales că avem și experiența CET-urilor. Este complicat, sunt datorii pe care spitalele le au către furnizorii de medicamente sau de aparatură medicală și altele. Ponderea mare a bugetului pe care un spital îl primește se duce pe salarii. Deci spitalele rămân cu foarte puțini bani pentru dotări și cumpărarea aparatelor etc.

Amendamentul pe care eu îl propun va fi votat de consilieri, iar dacă va trece, va fi trecut ca și condiție în cazul preluării spitalelor.

Se va prezenta mâine Consiliului Local un proiect de hotărâre care prevede dorința noastră de a înființa, alături de CJT, un club nou care să se cheme Baschet Club Municipal Timișoara, care să fie continuatorul echipei Elba. E un demers logic având în vedere că principalii finanțatori ai echipei sunt CLT și CJT. La noi, la CLT, proiectul intră în plen fără aviz juridic, căci domnul secretar nu vrea să semneze. Conform legii, este posibil, urmează ca CLT să aprecieze prin vot proiectul.'

Viorel Sasca: 'O să încep cu o replică la un articol în care dna Rodica Vlad își permite să amenințe aleșii locali ai PNȚCD din Timiș. O anunț pe dna Vlad că ceea ce face dânsa e uzurpare de calitate oficială și că ne vom consulta cu juriști și s-ar putea să o dăm în judecată. Asta e din punct de vedere legal. Din punct de vedere moral, dânsa nu are nici un drept să vorbească în numele PNȚCD. Cei pe care i-a păcălit (și sunt câțiva) ar trebui să renunțe la acest joc, eu așa îi sfătuiesc, pentru că aduc mari deservicii de imagine partidului. E o batjocură la adresa istoriei.

În altă ordine de idei, vineri vom avea o ședință a BNC la Arad. Acolo vom discuta poziția partidului față de situația politică actuală, probleme juridice ale situației în care ne aflăm și măsuri pentru rezolvarea situației. Vom mai discuta un proiect de departament electoral și un program electoral, căci începem să ne pregătim pentru primele alegeri care vor urma, cele locale din 2010 sau, cine știe, altele mai devreme. Până în 2011 ne-am propus să rezolvăm situația juridică. Cu cât scade influența politică a PDL, cu atât cresc șansele ca justiția să își facă în acest caz datoria.

În altă ordine de idei, e o problemă de importanță capitală pentru județul nostru deponeul ecologic. Din informațiile pe care le am, stadiul de realizare a lucrărilor e de 15-20%. Îmi vine greu să cred că în două luni de zile acest obiectiv va fi unul funcțional, iar dacă nu va fi, se vor crea situație o serie de probleme. Voi discuta cu colegii de la CJT, să vedem cum mai putem impulsiona acolo lucrările. Există și o firmă de consultanță, care să urmărească lucrările, deja s-a semnat contractul cu ei. Ei vor face o evaluare și vor propune măsuri pentru recuperarea întârzierilor. Prima comunitate mare afectată e Timișoara, iar Primăria Timișoara ar trebui să se gândească la soluții pentru cazul în care deponeul va fi gata în primăvara anului viitor.'

Gelu Bobiș: 'După inundațiile ce au avut loc, am reușit și noi să strângem niște materiale, ca să îi ajutăm pe oameni. Am dus materiale în Ocna Mureș, nu multe, dar pentru acei oameni au contat mult, căci situația e foarte gravă acolo. Au fost efectiv rase câteva zeci de case și câteva sute de locuințe sunt foarte grav avariate. Pagubele sunt evaluate la aproximativ 5 milioane lei, iar bugetul întreg al localității este aproximativ tot atât pe an. Ca și comparație, Ocna Mureș are acest buget la 14.000 de locuitori, iar comuna Moșnița Nouă de lângă Timișoara are un buget de cinci ori mai mare. În Ocna Mureș figurează ca persoane care au locuri de muncă 200 de locuitori din 14.000, deci situația e și mai dramatică din această cauză. Noi am dus două camioane cu material - ciment și lemn - care într-o oarecare măsură le vor fi de ajutor oamenilor.'