Google și-a modificat logo-ul pentru a marca nașterea dramaturgului și nuvelistului român, unul dintre clasicii literaturii române alături de Mihai Eminescu și Ion Creangă.

Tot în acest an, în luna iunie, se vor marca 100 de ani de la moartea marelui Caragiale.

Născut la 30 ianuarie 1852, în satul Haimanale - astăzi I.L. Caragiale, județul Dâmbovița, a urmat Gimnaziul 'Petru și Pavel' din Ploiești, studiile liceale terminându-le la București.

Atras de teatru, a urmat, în cadrul Conservatorului de Artă Dramatică din București, Clasa de mimică și declamație a unchiului său, Costache Caragiali (1868-1870). A frecventat apoi ședințele 'Junimii' (1877-1878), în revista căreia, 'Convorbiri literare', își va publica principalele piese de teatru.

S-a remarcat cu predilecție în dramaturgie, prin originalele comedii de moravuri: comedia în două acte 'O noapte furtunoasă' (1878, premiera la 18 ian. 1879 la Teatrul Național din București, publicată în 'Convorbiri literare' în oct.-nov. 1879) - capodoperă a dramaturgiei românești, farsa într-un act 'Conul Leonida față cu Reacțiunea' (1880, publicată la 1 febr., premiera la 16 apr. 1912 la Teatrul Național din București), comedia în patru acte 'O scrisoare pierdută' (1884, premiera la 13/25 nov. 1884 la același teatru), comedia în trei acte 'D-ale carnavalului' (1885, jucată la 8 apr. și publicată la 1 mai); drama 'Năpasta' (1890, premiera în același an, la 3 febr.), alături de câteva piese de mai mică valoare.

Ca nuvelist, Caragiale a cultivat proza de observație psihologică și naturalistă ('O făclie de Paști, 'Păcat', 'Două loturi', 'În vreme de război') și fantastică ('La hanul lui Mânjoală', 'Kir Ianulea'). A tradus din M. Twain, Ch. Baudelaire, E.A. Poe ș.a., iar opera sa a fost, la rândul ei, tradusă în numeroase limbi.

La 9/22 iunie 1912, I.L. Caragiale a încetat din viață la Berlin.

Mai târziu, a fost înmormântat la Cimitirul Bellu din București, nu departe de Mihai Eminescu.

A fost ales membru de onoare post-mortem al Academiei Române (28 oct. 1948). AGERPRES