Zalău, 24 sep /Agerpres/ - ''Zupa de galiţă cu tormaji de casă'', făcută în cuptorul de copt odată cu pâinea, o reţetă tradiţională preparată în judeţul Sălaj a fost "reînviată" recent în localitatea Fildu de Sus, la iniţiativa maestrului bucătar Mircea Groza, exclusiv cu produse din gospodăria familiei Mangău, la loc de cinste fiind o găină neagră, "grasă şi frumoasă".

Gospodăria familiei Mangău din Fildu de Sus este una cu adevărat impresionantă, în care pasiunea gazdelor pentru munca pământului, îngrijirea animalelor şi respectarea tradiţiilor este vizibilă în orice colţişor al curţii. De altfel, Nelu Mangău este şi pălincarul satului, dar şi cel ce are în gospodărie vaci, bivoli, găini, un cocoş ţanţoş, zarzavaturi şi pomi fructiferi. Fânul din cele câteva căpiţe din curte l-a cosit singur, cu o cositoare mecanică, cu motor italian, pe care a cumpărat-o la un preţ convenabil, cu ani în urmă. Mereu bucuros de oaspeţi, a acceptat fără nicio ezitare, într-o frumoasă după-amiază de început de toamnă, propunerea maestrului bucătar Mircea Groza de a încerca în cuptorul propriu şi preparate din gospodăria sa o reţetă inedită.

"L-am provocat pe Nelu Mangău şi pe soţia sa, Lucica, să facem o reţetă pe care o ştiam din copilărie: zupă de galiţă cu tormaji de casă, făcută în cuptorul de copt, odată cu pâinea. În zona Hida, dar în special în familiile de maghiari se făcea această reţetă, confirmată mai apoi şi în zona Panticeu, la graniţa cu Sălajul, în judeţul Cluj, localităţi mixte în care erau evrei, maghiari şi români. Zama asta se face dintr-o găină grasă de curte. Noi am ales special o găină din curtea lui Nelu Mangău, neagră, pentru că aşa cum spun gastronomii francezi, cea mai bună supă este cea din găină neagră, deşi la ţară se zice "nu tăia găina neagră, că orbeşte bărbatul". Dar noi am "riscat" şi am tăiat o găină chiar grasă, frumoasă, "gât golaş de Transilvania", cu pene negre. După curăţirea de pene, găina a fost pârlită cu razalău, alcoolul de peste 90 de grade ce iese mai întâi la pălincă. Alcoolul respectiv a fost pus într-o farfurie şi aprins. Ţăranul e inventiv şi se descurcă cu ce are în casă. Cu alcoolul acela absolut natural a pârlit găina de puful pe care n-ai cum să-l curăţi altfel. Mai apoi am porţionat-o, în timp ce femeile au curăţat zarzavaturi: morcovi, pătrunjel, ţelină, o poprică dulce (ardei n.r.), câţiva căţei de usturoi, o ceapă sănătoasă, sare şi câteva boabe de piper. Găina a fost mai apoi porţionată, opărită, pusă într-o oală cu capac sau fideu, care să o închidă destul de ermetic şi i-am dat două-trei clopote pe ploaptăn, pe cuptor, ca să eliminăm spuma", detaliază Mircea Groza prima parte a reţetei.

În timp ce găina era pregătită pentru supă, Lucica Mangău asoga pâinea, adică punea aluatul frământat şi dospit în doabe - tăvile în care se coace pâinea la ţară. De la ea am aflat şi un mic secret pentru ca pâinea să poată fi păstrată mai multe zile: în aluat se pune un pic de oţet. Din cinci kilograme s-au făcut două pâini mari şi a mai rămas o jumătate de kilogram de aluat cu care Nelu Mangău a făcut la oala de supă un "blindaj" exterior la capac. În cuptor prima dată s-a băgat oala, în jurul ei s-a pus un pic de jar, iar mai apoi s-au introdus pâinile. Acest mod de preparare în comun a supei şi pâinii e pur şi simplu o metodă de a câştiga timp, pentru că o oră şi jumătate nu mai ai treabă nici cu supa, nici cu pâinea.

"Cam o oră şi jumătate s-au copt toate preparatele în cuptor. E ca şi cum ai folosi o oală sub presiune. Inclusiv pâine cu care s-a sigilat oala s-a copt şi se poate consuma. Până ce s-a fiert supa şi s-a copt pâinea, Lucica Mangău a făcut două pături de tăiţei de casă sau tormaji cum li se spune în sat, fierţi mai apoi în supă. Pentru a tăia tăiţeii, pătura a fost răsucită pe sucitoare iar mai apoi a tăiat-o pe toată lungimea sucitoarei. După aceea s-au tăiat tăiţeii, care nu au ieşit foarte lungi şi s-au pus în pâine. Aşa cum ne aşteptam, a ieşit o supă foarte bună, foarte limpede şi foarte aromată şi o pâine adevărată de casă", povesteşte bucătarul.

Şi, am spune noi, s-a dovedit şi că povestea cu găina neagră este doar o legendă. AGERPRES/(A - autor: Sebastian Olaru; editor: Adrian Drăguţ)