Giurgiu, 25 iun /Agerpres/ - Portul popular şi tradiţiile reprezintă pentru Maria Ţîru, din comuna Gostinu, mai mult decât o pasiune, fiind legate indisolubil de viaţa ei, de trăirile ei. Ori de câte ori pune mâna pe ac şi începe să coasă o ie sau o cămăşoaie gândul o poartă în copilărie, pe vremea când bunica ei o iniţia în taina acestui meşteşug.

Maria Ţîru - un meşter popular din Giurgiu - este printre puţinii care îşi mai dedică timpul acestei arte. Cine doreşte să-şi îmbogăţească garderoba cu o cămăşoaie lucrată cu multă dragoste poate să apeleze la doamna Maria.

Pasiunea ei pentru portul popular este transmisă mai departe generaţiilor tinere, pe care le învaţă să nu-şi uite rădăcinile. Ea are şi un vis, care speră că într-o bună zi va deveni realitate - ia populară sau cămăşoaia de la Gostinu, judeţul Giurgiu, să fie cunoscută în toată Europa.

''Mi-a plăcut de mică în primul rând să port ie, iar apoi să o confecţionez. Eram prin clasa a VII-a, lucram pe etamină şi îmi amintesc că prima cămaşă populară mi-am cusut-o când bunica a venit şi mi-a pus în braţe un val de pânză de casă şi m-a îndrumat să cos o ie pentru mine şi una pentru fratele meu. Mi-a plăcut atât de mult încât le-am păstrat şi le am şi acum, la 49 de ani, este munca mea. Acum prima ie este împrumutată unei prietene pentru un spectacol, dar abia aştept să mi-o recuperez'', spune Maria Ţîru.

Ea recunoaşte că a fost atrasă dintotdeauna de viaţa la ţară, de portul popular şi de tradiţii. În anul 2007 a luat decizia de a urma cursurile de cusături populare la Şcoala de Artă din Giurgiu.

''În doi ani am finalizat cursurile, iar apoi am continuat să cos ii populare sau cămăşoaie, cum le spune în zona noastră, pentru că sunt cu tot cu poale, cu care mă prezentam la diferite expoziţii, festivaluri şi manifestări de gen în ţară, iar, la un moment dat, am primit propunerea din partea Centrului de Conservare şi Valorificare a Creaţiei şi Tradiţiei Populare Giurgiu de a deschide chiar în satul în care locuiesc, Gostinu, un asemenea cerc pentru copii, pentru a împărtăşi această artă şi dragoste faţă de portul popular şi generaţiilor tinere. Am avut la cerc şi 20 de copii cu care coseam costume populare, printre ei s-au regăsit şi doi băieţi care au renunţat, pentru că unii copii făceau glume pe seama lor'', povesteşte Maria.

Ea îşi aminteşte că de curând a realizat zece cămăşi populare pentru băieţi, care au fost predate Centrului de Conservare şi Valorificare a Creaţiei şi Tradiţiei Populare Giurgiu. ''Centrul ne achiziţionează material şi firele din care realizăm şi coasem iile, iar înţelegerea este ca noi, mai departe, să predăm aceste costume instituţiei. Cămăşoaiele pe care le facem sunt cusute pe şifon pentru că nu mai găsim pânză de casă, iar elementul central şi cel care se regăseşte cel mai des pe costumele populare realizate la cercul de la Gostinu este garoafa - aceasta fiind floarea specifică costumelor populare din zona folclorică Vlaşca. Am avut costume populare în care garoafa a fost cusută cu fir roşu, dar am realizat cămăşoaie cu garoafe cusute în albastru, vişiniu, galben pai sau verde olive'', ne spune, cu mândrie, Maria Ţîru.

Pomul vieţii, stâlpul vieţii, cununiile, coloana cerului sunt alte elemente care se regăsesc pe cămăşoaiele din judeţul Giurgiu, zona folclorică Vlaşca, iar culorile tradiţionale sunt roşu şi vişiniu în zona Gostinu.

Astfel de costume populare realizate la Gostinu au fost expuse la festivalurile de gen de la Sibiu sau Galaţi, unde au putut fi admirate de cunoscătorii şi iubitorii tradiţiei populare.

''Iubesc ia populară şi am cusut pe pânză topită pentru toţi ai casei ii, astfel şi fata şi băiatul meu şi acum şi nepoţelul au ii populare pe care le poartă cu diferite prilejuri. Dintre toţi mi se pare că fata mea, care are 24 de ani, a moştenit acest talent, dar acum s-a dedicat studiilor şi lucrează pentru o reţea de telefonie americană. Şi primarul comunei a observat aplecarea mea către ia populară şi a deschis un muzeu al satului unde a îmbrăcat câteva busturi în ii cusute de mine, specifice zonei'', afirmă creatoarea de ii populare.

Maria Ţîru spune că visul său ar fi ca pasiunea ei să fie transmisă şi celor care abia acum învaţă să prindă modelele populare tradiţionale pe pânză, iar manifestările de gen la care participă să depăşească graniţele ţării.

''Eu tot ce fac fac din pasiune, uneori soţul meu spune că lucrez degeaba, dar recunosc că mie îmi place mult să lucrez la costume populare astfel încât nu mă mai gândesc la nimic atunci când realizez cusături. Dacă ar fi să îmi doresc ceva, ştiu că este un vis, ar fi ca ia populară sau cămăşoaia de la Gostinu, judeţul Giurgiu, să fie cunoscută în toată Europa'', mărturiseşte Maria Ţîru. AGERPRES/(AS - autor: Camelia Bigan, editor: Georgiana Tănăsescu)