Washington, 11 mar /Agerpres/ - Oamenii au prostul obicei de a lăsa gunoaie cam pe oriunde ajung. Fie că este vorba de un banal picnic la iarbă verde, fie că este vorba de explorarea spaţiului cosmic, comportamentul uman rămâne în mare parte la fel. Astfel, de-a lungul timpului, pe orbita terestră s-a strâns o cantitate uriaşă de deşeuri provenite de la diferitele misiuni de construcţie a Staţiei Spaţiale Orbitale sau de transport al unor sateliţi. Luna nu face nici ea excepţie. Astronauţii care au ajuns pe Lună în cadrul celebrelor misiuni Apollo au lăsat pe satelitul natural al Pământului şi altceva decât amprenta bocancilor în praful selenar. Conform specialiştilor, pe Lună au rămas peste 180.000 de kilograme de echipamente provenite de la misiunile Apollo dar şi de la alte misiuni fără echipaj uman.

Prezentăm în continuare o scurtă listă cu cele mai bizare, ciudate şi neaşteptate lucruri rămase pe Lună după aceste misiuni.

1. 12 perechi de bocanci de astronaut
Bocancii de scafandru spaţial folosiţi de celebrul astronaut Buzz Aldrin se află încă pe Lună. La încheierea misiunii Apollo 11, astronauţii Neil Armstrong şi Buzz Aldrin au lăsat pe Lună aproximativ 100 de obiecte pentru a uşura încărcătura modulului de aselenizare. Printre altele, ei au lăsat pe Lună camere de filmare, unelte, role de film şi bocancii lui Buz Aldrin. Celebrul steag al SUA plantat pe Lună a fost şi el lăsat în urmă însă a fost distrus de motoarele modulului selenar la lansare. De asemenea, în urma acestei misiuni au mai rămas la suprafaţa Selenei şi un pandantiv din aur în forma unei crenguţe de măslin, simbol al păcii, precum şi un mic disc din silicon pe care au fost gravate aproximativ 100 de mesaje provenite de la politicieni americani, câţiva şefi de stat şi responsabili ai NASA.

2) O placă semnată de preşedintele SUA Richard Nixon
Richard Nixon a fost preşedintele SUA în perioada tuturor celor 6 misiuni cu echipaj uman pe Lună. În cadrul primei astfel de misiuni astronauţii au lăsat pe Lună o mică placă semnată de preşedinte. Administraţia lui Nixon a moştenit programul Apollo cu doar câteva luni înainte ca Neil Armstrong să pună piciorul pe suprafaţa selenară. Preşedintele intrat în istorie mai ales prin scandalul Watergate nu a ratat ocazia de a-şi trimite semnătura pe Lună. Un mic artificiu de imagine care în final nu i-a folosit la nimic.

3) Schiţe semnate de Andy Warhol, Robert Rauschenberg şi Claes Oldenburg
De această dată este vorba despre un zvon încă neconfirmat, dar există argumente serioase care indică faptul că ar putea fi adevărat. În anii '60, sculptorului Forrest Myers i-a venit ideea de a aduna şase personalităţi din lumea artei care să colaboreze la o lucrare comună ce urma să fie dusă pe Lună. În cele din urmă, el a reuşit să atragă câteva nume importante din lumea artistică din acea perioadă, care au făcut câteva schiţe în cadrul proiectului pe care Myers l-a numit "Moon Museum". Aceste schiţe, printre care un desen de Claes Oldenburg şi iniţialele stilizate ale lui AndyWarhol (care seamănă suspect de mult cu un penis), au fost micşorate şi imprimate pe o suprafaţă ceramică de către cercetători de la Bell Labs. Forrest Myers nu a reuşit însă să convingă NASA să-i trimită plăcuţa pe Lună aşa că "off the record" s-ar fi înţeles cu un inginer care lucra la modulul Apollo 12 să ascundă plăcuţa la bord. La încheierea misiunii, modulul de aselenizare a fost lăsat să cadă înapoi pe Lună cu tot cu plăcuţa cu desenele artiştilor plastici. Myers şi-a prezentat planul după încheierea misiunii, în publicaţia New York Times. NASA însă nu a confirmat niciodată acest lucru.

4) Două mingii de golf
Astronautul Alan Shepard este celebru şi pentru că a luat cu el pe Lună câteva capete de crose de golf, le-a ataşat pe braţul unui instrument menit pentru săparea în solul lunar şi a executat câteva lovituri de golf. Mingiile lansate de Shepard au fost trimise la distanţe destul de mari în mediul cu microgravitaţie de pe Lună, iar astronautul nu s-a preocupat să le mai caute pe toate, aşa că în prezent pe Selena se află două mingii de golf din anii '70.

5) Încă o realizare artistică însoţită de controverse
"Astronautul căzut" este o statuetă abstractă, din aluminiu, cu lungimea de 9 centimetri, creată de artistul plastic belgian Paul Van Hoeydonck. Ea a fost lăsată pe Lună de astronautul David Scott în cadrul misiunii Apollo 15. Scott a lăsat această statuetă culcată, pe locul unui mic memorial, marcat de o placă cu numele a 14 astronauţi care au murit în misiuni din cadrul programului spaţial american. Van Hoeydonck a obiectat însă cu privire la poziţia în care statueta sa a fost lăsată pe Lună. El ar fi vrut ca statueta să fie lăsată în picioare, ca un simbol al cuceririi Lunii, o primă etapă în drumul omenirii spre stele. Neînţelegerea s-a transformat până la urmă într-un scandal în toată regula după ce Van Hoeydonck a încercat să vândă replici ale statuetei încălcând astfel o înţelegere pe care o avea cu astronautul David Scott. Statueta originală se află încă, după 43 de ani, acolo unde a lăsat-o David Scott.

6) O pană de şoim
Aproape de finalul misiunii Apollo 15, astronautul David Scott a repetat experimentul clasic privind căderea simultană a unui obiect greu (el a folosit un ciocan) şi a unuia uşor (o pană de şoim) pentru a demonstra că, în condiţiile vidului din spaţiu (Luna nu are atmosferă), orice două obiecte ce sunt lăsate să cadă în acelaşi timp vor ajunge la sol simultan. După terminarea experimentului, Scott a lăsat pana, provenită de la Baggin, mascota Academiei Forţelor Aeriene americane, acolo unde a căzut.

7) O fotografie cu familia unui astronaut
În timpul misiunii Apollo 16, în timp ce folosea roverul selenar pentru a explora Platoul Descartes, Charles Duke a lăsat în urmă o fotografie de-a sa alături de soţia, Dorothy, şi de fiii lor, Charles şi Thomas. Duke nu a explicat de ce a făcut acest gest, dar pe spatele fotografiei a scris şi un mesaj pentru potenţialii extratereştri care ar descoperi-o: "Aceasta este familia astronautului Duke de pe planeta Pământ. Am aselenizat în aprilie 1972".

8) În urmă au rămas şi lucruri mai puţin plăcute: 96 de săculeţi pentru toaletă
În cursul misiunilor Apollo astronauţii care au coborât pe Lună şi-au făcut nevoile fiziologice în nişte săculeţi speciali. Nu mai puţin de 96 dintre aceşti săculeţi, unii dintre ei plini, se află încă la suprafaţa Selenei. Recent, prezenţa lor pe Lună a trezit interesul astrobiologilor care şi-ar dori să fie recuperaţi pentru a studia ce s-a întâmplat cu bacteriile din materia fecală, dacă au supravieţuit mediului selenar şi pentru cât timp, precum şi dacă au suferit mutaţii în contextul expunerii la niveluri ridicate de radiaţii.AGERPRES/(AS - autor: Codruţ Bălu, editor: Mariana Ionescu)