Bucureşti, 6 ian /Agerpres/ - Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, a declarat vineri că, din toate vremurile, politicienii au încercat să-şi 'aservească' într-un fel sau altul justiţia, menţionând, însă, că ea nu a simţit presiuni.

"Senzaţia mea este că din toate timpurile şi din toate vremurile politicienii au încercat să-şi aservească, într-un fel sau alt fel, justiţia. Eu personal nu am simţit presiuni, sper ca totul să se limiteze la simple declaraţii politice, inerente unei campanii electorale. Sunt convinsă că probleme există în toate palierele societăţii, inclusiv în justiţie, dar singura modalitate eficientă de a le rezolva este aceea a dialogului şi a bunei credinţe", a spus Cristina Tarcea, după şedinţa CSM.

Întrebată cum a fost posibil ca judecătorii instanţei supreme să decidă abia la şapte zile de la dispariţia fostului deputat Sebastian Ghiţă să ia în discuţie o cerere de arestare în lipsă, ea a arătat că, din punctul său de vedere, a existat celeritate în soluţionarea cererii.

"A fost un dosar soluţionat de colegii de la Înalta Curte, nu am de gând să comentez nimic cu privire la acest aspect, dar v-aş ruga să nu generalizaţi o situaţie punctuală, care a intervenit într-un anumit context la toate dosarele. (...) Din punctul meu de vedere, a existat o celeritate a cazului de care discutaţi (propunerea de arestare în lipsă a lui Sebastian Ghiţă - n.r.), în condiţiile în care o cerere a fost introdusă pe rolul Înaltei Curţi exact în ultima zi lucrătoare a anului 2016. A urmat apoi ziua nelucrătoare a anului 2017 şi, la un interval de timp scurt, cu respectarea tuturor garanţiilor procedurale, a avut loc judecarea acelui proces", a răspuns Cristina Tarcea.

În context, ea a explicat de ce cererea nu a putut fi soluţionată într-o perioadă mai scurtă.

"Există complet de urgenţă, numai că acel complet de urgenţă are competenţe limitate, în sensul în care nu are competenţa de a soluţiona cereri incidentale în cauze în care deja au fost sesizate completele de judecată. Or, în cauza respectivă era deja sesizat un complet de judecată şi numai acel complet avea competenţa de a se pronunţa, riscul fiind major, şi anume, acel al nulităţii hotărârii care s-ar fi pronunţat", a precizat preşedintele ÎCCJ.

Cu privire la legea răspunderii magistraţilor, Tarcea a susţinut că nu are nimic împotrivă, dacă este necesar să fie îmbunătăţită, dar că ar trebui să existe şi o lege a răspunderii legislativului şi executivului.

"Eu una nu am absolut nimic împotriva unei legi a răspunderii magistraţilor. Dacă este necesar a fi îmbunătăţită, sigur, se poate îmbunătăţi dar, aşa cum am arătat, în limita dispoziţiilor constituţionale. În acelaşi timp, nu pot să nu subliniez faptul că, aşa cum există o lege a răspunderii magistraţilor, trebuie să existe şi o lege a răspunderii legislativului şi o lege a răspunderii executivului pentru că, în ultimă instanţă, judecătorii nu fac altceva decât să aplice legi pe care Parlamentul le aprobă. Dacă legea nu este suficient de clară, nu este suficient de previzibilă, desigur, aplicarea legii va fi în consecinţă", a mai precizat Cristina Tarcea. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Mirela Bărbulescu)