COD GALBEN: 17-06-2025 ora 10 Intre 17 iunie, interval orar 12 – 21 Fenomene vizate se va semnala 17 iunie, interval orar 12 – 21 Fenomene vizate COD GALBEN: 17-06-2025 ora 10 Intre 17 iunie, interval orar 12 – 21Fenomene vizate se va semnala 17 iunie, interval orar 12 – 21Fenomene vizate COD GALBEN: 17-06-2025 ora 16 Intre 16:35 si 17:15 se va semnala averse torențiale care vor acumula 20...25 l/mp, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului, grindină de mici dimensiuni in Județul Hunedoara; COD PORTOCALIU: 17-06-2025 ora 16 Intre 16:35 si 17:30 se va semnala Grindină de dimensiuni medii, averse torențiale care vor acumula 25...40 l/mp, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului . in Județul Neamţ; COD GALBEN: 17-06-2025 ora 16 Intre 16:20 si 17:30 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 15...25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului, grindină. in Județul Hunedoara;
Bucureşti, 24 aug /Agerpres/ - Preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş, a declarat miercuri, după o întâlnire cu procurorul general al României, Augustin Lazăr, că vor fi detaşaţi mai mulţi procurori la Secţia Parchetelor Militare care să se ocupe de dosarele Revoluţiei şi Mineriadei.
"CSM a aprobat un număr de procurori care să fie încadraţi în Secţia Parchetelor Militare, deoarece s-a constatat că la Secţie nu este nimeni care să facă acest dosar (n.r. - Revoluţiei). (...) Nu ştiu cine e atribuit, noi am solicitat un singur lucru: să fie numiţi procurori care au lucrat în acest caz, care au dat dovadă măcar de 2 condiţii: una - buna-credinţă, adică dorinţa de a face dosarul şi, bineînţeles, - competenţă şi putere de muncă pentru a putea să finalizeze două dosare imense - dosarul Revoluţiei şi dosarul Mineriadei. Urmează să se preia dosarul, să fie numit procuror pe acest caz şi, la următoarea întâlnire, pe 26 septembrie, o să aflăm mai multe", a spus Mărieş, care a avut o întrevedere cu conducerea PÎCCJ privind reluarea cercetărilor în dosarul Revoluţiei.
Întrebat despre procurorii care au semnat rezoluţia de închidere a dosarului Revoluţiei, Mărieş a precizat că cere în continuare plecarea lor din cadrul Secţiei Parchetelor Militare şi că a depus la CSM o plângere împotriva lor.
"La discuţie a participat şi unul dintre procurorii care a lucrat la aceste dosare, a fost invitat de către domnul procuror general şi a argumentat ce s-a făcut şi ce nu s-a făcut. (...) A spus foarte simplu: 'ni s-a luat dosarul şi am fost trimişi de unde am fost aduşi, în provincie'. Dosarul le-a fost luat, la momentul respectiv, în 2007, de către Ion Vasilache, fostul şef al Parchetelor Militare, care n-a mai lucrat în dosar (...) şi practic dosarul a rămas în nelucrare până în 2014 (...), iar din 2014 până în 2016 nu s-a lucrat decât la închidere, nu s-a făcut niciun act de cercetare, nimeni nu a avut voinţa de a face ceva în acest dosar, decât de a-l închide", a afirmat Mărieş.
El a arătat că la întâlnire a primit asigurări că există disponibilitatea pentru a se soluţiona acest dosar. "S-au făcut afirmaţii, în timpul discuţiei, de genul că 'de această dată aveţi toată încrederea, că există disponibilitate din partea noastră pentru a soluţiona acest dosar'. Domnul procuror general a spus asta", a mai declarat Mărieş.
Pe 13 iunie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat decizia Parchetului General de redeschidere a urmăririi penale în dosarul Revoluţiei.
Judecătorii de la instanţa supremă au admis o sesizare a procurorilor de la Parchetul General şi au confirmat redeschiderea anchetei în dosarul Revoluţiei.
Pe 5 aprilie, Bogdan Licu, care asigura atunci interimatul în funcţia de procuror general, anunţa redeschiderea anchetei, pe motiv că soluţia de clasare dată în octombrie 2015 de Parchetul Militar este netemeinică şi nelegală, "fiind adoptată pe baza unor cercetări incomplete, cu ignorarea unor informaţii, date şi documente esenţiale referitoare la evenimentele din 1989, aspecte care au condus la stabilirea unei situaţii de fapt incomplete şi, sub unele aspecte, eronate, iar, pe cale de consecinţă, la o greşită încadrare juridică a faptelor, toate acestea zădărnicind aflarea adevărului şi identificarea tuturor făptuitorilor, precum şi a făptuitorilor din spatele făptuitorilor".
Bogdan Licu mai arăta că, din modul de desfăşurare a anchetei la Parchetul Militar, rezultă că nu a existat o preocupare pentru stabilirea unor aspecte esenţiale referitoare la evenimentele din perioada 17 - 30 decembrie 1989.
Pe 14 octombrie 2015, Parchetul Militar a clasat dosarul privind evenimentele din decembrie 1989, care au avut ca rezultat decesul a 709 persoane, rănirea a 1.855 de persoane prin împuşcare, rănirea a 343 în alte împrejurări şi reţinerea a 924 de oameni.
Parchetul Militar a dispus atunci clasarea dosarului sub aspectul infracţiunilor de propagandă de război, genocid, tratamente neomenoase, infracţiuni de război contra proprietăţii şi altor drepturi, respectiv infracţiuni contra umanităţii, reţinându-se că faptele cercetate nu sunt prevăzute de legea penală, nefiind caracterizate de tipicitate în raport cu normele legale incriminatoare. AGERPRES/(A - autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Georgiana Tănăsescu)
"CSM a aprobat un număr de procurori care să fie încadraţi în Secţia Parchetelor Militare, deoarece s-a constatat că la Secţie nu este nimeni care să facă acest dosar (n.r. - Revoluţiei). (...) Nu ştiu cine e atribuit, noi am solicitat un singur lucru: să fie numiţi procurori care au lucrat în acest caz, care au dat dovadă măcar de 2 condiţii: una - buna-credinţă, adică dorinţa de a face dosarul şi, bineînţeles, - competenţă şi putere de muncă pentru a putea să finalizeze două dosare imense - dosarul Revoluţiei şi dosarul Mineriadei. Urmează să se preia dosarul, să fie numit procuror pe acest caz şi, la următoarea întâlnire, pe 26 septembrie, o să aflăm mai multe", a spus Mărieş, care a avut o întrevedere cu conducerea PÎCCJ privind reluarea cercetărilor în dosarul Revoluţiei.
Întrebat despre procurorii care au semnat rezoluţia de închidere a dosarului Revoluţiei, Mărieş a precizat că cere în continuare plecarea lor din cadrul Secţiei Parchetelor Militare şi că a depus la CSM o plângere împotriva lor.
"La discuţie a participat şi unul dintre procurorii care a lucrat la aceste dosare, a fost invitat de către domnul procuror general şi a argumentat ce s-a făcut şi ce nu s-a făcut. (...) A spus foarte simplu: 'ni s-a luat dosarul şi am fost trimişi de unde am fost aduşi, în provincie'. Dosarul le-a fost luat, la momentul respectiv, în 2007, de către Ion Vasilache, fostul şef al Parchetelor Militare, care n-a mai lucrat în dosar (...) şi practic dosarul a rămas în nelucrare până în 2014 (...), iar din 2014 până în 2016 nu s-a lucrat decât la închidere, nu s-a făcut niciun act de cercetare, nimeni nu a avut voinţa de a face ceva în acest dosar, decât de a-l închide", a afirmat Mărieş.
El a arătat că la întâlnire a primit asigurări că există disponibilitatea pentru a se soluţiona acest dosar. "S-au făcut afirmaţii, în timpul discuţiei, de genul că 'de această dată aveţi toată încrederea, că există disponibilitate din partea noastră pentru a soluţiona acest dosar'. Domnul procuror general a spus asta", a mai declarat Mărieş.
Pe 13 iunie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat decizia Parchetului General de redeschidere a urmăririi penale în dosarul Revoluţiei.
Judecătorii de la instanţa supremă au admis o sesizare a procurorilor de la Parchetul General şi au confirmat redeschiderea anchetei în dosarul Revoluţiei.
Pe 5 aprilie, Bogdan Licu, care asigura atunci interimatul în funcţia de procuror general, anunţa redeschiderea anchetei, pe motiv că soluţia de clasare dată în octombrie 2015 de Parchetul Militar este netemeinică şi nelegală, "fiind adoptată pe baza unor cercetări incomplete, cu ignorarea unor informaţii, date şi documente esenţiale referitoare la evenimentele din 1989, aspecte care au condus la stabilirea unei situaţii de fapt incomplete şi, sub unele aspecte, eronate, iar, pe cale de consecinţă, la o greşită încadrare juridică a faptelor, toate acestea zădărnicind aflarea adevărului şi identificarea tuturor făptuitorilor, precum şi a făptuitorilor din spatele făptuitorilor".
Bogdan Licu mai arăta că, din modul de desfăşurare a anchetei la Parchetul Militar, rezultă că nu a existat o preocupare pentru stabilirea unor aspecte esenţiale referitoare la evenimentele din perioada 17 - 30 decembrie 1989.
Pe 14 octombrie 2015, Parchetul Militar a clasat dosarul privind evenimentele din decembrie 1989, care au avut ca rezultat decesul a 709 persoane, rănirea a 1.855 de persoane prin împuşcare, rănirea a 343 în alte împrejurări şi reţinerea a 924 de oameni.
Parchetul Militar a dispus atunci clasarea dosarului sub aspectul infracţiunilor de propagandă de război, genocid, tratamente neomenoase, infracţiuni de război contra proprietăţii şi altor drepturi, respectiv infracţiuni contra umanităţii, reţinându-se că faptele cercetate nu sunt prevăzute de legea penală, nefiind caracterizate de tipicitate în raport cu normele legale incriminatoare. AGERPRES/(A - autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Georgiana Tănăsescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.