Bucureşti, 18 aug /Agerpres/ - Construcţia unui penitenciar nou durează cel puţin cinci ani, etapele fiind clar prevăzute în legislaţie, astfel că extinderea reţelei spaţiilor de detenţie în mandatul actualului Guvern nu ar fi fost posibilă, a afirmat joi ministrul Justiţiei, Raluca Prună.

"Eu nu pot să fac penitenciare peste noapte. (...) Noi avem nişte prevederi în legea română ce fac ca pentru construcţia unui penitenciar să fie nevoie de aproximativ 60 de luni. Pot eu să fac în 12 luni un penitenciar? Răspunsul este nu, (...) pentru că trebuie să faci un studiu de prefezabilitate, concluziile lui trebuie să fie trimise la Ministerul Finanţelor care trebuie să aprobe, apoi trebuie să faci un studiu de fezabilitate, apoi trebuie să faci un proiect, construcţia. (...) Deci, dacă totul merge bine, durează cinci ani", a declarat Raluca Prună, la Adevărul Live.

Ea a precizat că până în prezent au fost realizate studii de prefezabilitate pentru două noi penitenciare, dar unul are şanse reduse de a fi construit, deoarece amplasamentul se află în apropierea bazei militare de la Deveselu.

"Avem un penitenciar la Berceni, în judeţul Prahova, unde am făcut deja studiul de prefezabilitate şi urmează să facem studiul de fezabilitate, suntem foarte la început, ca să spun aşa. Şi mai există un alt penitenciar pentru care s-a făcut studiul de prefezabilitate, lângă Caracal, nu departe de Deveselu, unde este scutul şi unde Ministerul Apărării Naţionale a dat un aviz negativ din motive care cred că sunt evidente", a explicat ministrul.

În opinia sa, construirea de noi penitenciare reprezintă o măsură pe termen lung, însă nu este singura soluţie avută în vedere pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie.

"Împreună cu noua conducere a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor încercăm ca în penitenciare care au o suprafaţă mare (...) să vedem dacă putem extinde infrastructura existentă, dacă nu putem folosi, de exemplu, spaţii modulare cum se folosesc în construcţii şi cum se folosesc în regimul penitenciar în ţări precum Olanda. Deci poţi să iei spaţii modulare în care să muţi, de exemplu, vizitele familiei, să muţi anumite activităţi astfel încât să eliberezi spaţii de detenţie şi să asiguri cei patru metri pătraţi. Dar facem toate aceste lucruri acum pentru a ne raporta la costuri", a spus Raluca Prună.

În cazul în care nu se va reuşi îmbunătăţirea condiţiilor din penitenciare, există riscul pronunţării unei hotărâri-pilot împotriva României de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

"Varianta proastă ar fi ca CEDO să adopte o hotărâre-pilot. (...) Trebuie spus că împotriva României CEDO a pronunţat deja o hotărâre cvasi-pilot în 2012. Deci deja (...) cei care erau responsabili ştiau că au o problemă, că problema este gravă şi că trebuie să facă ceva în sistemul penitenciar, pentru a nu se ajunge la o hotărâre-pilot. (...) Hotărârea cvasi-pilot este o hotărâre prin care i se spune unui stat (...) ceea ce trebuie să facă. Hotărârea-pilot pe care o riscăm în cel mai rău dintre cazuri este o hotărâre care îi dă şi un termen statului respectiv", a explicat ministrul Justiţiei.

În plus, CEDO ar putea să impună şi plata unor despăgubiri celor care şi-au executat pedepsele în condiţii improprii.

"Riscăm să cheltuim nişte sume de bani care ar repara o nedreptate pentru cel aflat în detenţie, dar care nu ar repara cauza, sume de bani care ar fi mai mari decât ceea ce am putea folosi acum ca să reparăm infrastructura", a concluzionat Raluca Prună. AGERPRES/(A - autor: George Onea, editor: Claudia Stănescu)