Bucureşti, 17 mar /Agerpres/ - Mai mulţi alegători din comune din judeţul Teleorman au declarat joi, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, că nu au votat la referendumul organizat în iulie 2012 pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu, însă numele lor au apărut pe listele electorale cu semnături false.

Un complet de judecată condus de preşedintele instanţei supreme, Livia Stanciu, a continuat joi audierea de martori în dosarul "Referendumul", în care liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat în primă instanţă la un an închisoare cu suspendare.

Astfel, nouă persoane din comunele Ţigăneşti, Plosca, Bragadiru, Ciuperceni, toate din judeţul Teleorman, au dat declaraţii în calitate de martori în acest dosar.

"Nu am votat la referendumul din 29 iulie 2012, însă am aflat mai târziu că apăream pe lista electorală că am votat. Semnătura de pe lista electorală nu îmi aparţinea. Nu ştiu cine mi-a falsificat semnătura. Nici soacra mea nu a votat şi la fel cineva i-a falsificat semnătura", a declarat martora Ionica Miu, din satul Poiana, comuna Ciuperceni.

"Eu nu am votat la referendum şi nici nu ştiam de care secţie de votare aparţineam. Ulterior, doi bărbaţi în civil, nu ştiu dacă erau poliţişti sau procurori, au venit la mine acasă cu biblia în mână şi mi-au cerut buletinul. Mi-au verificat buletinul, unde nu exista ştampilă că am votat, iar ei mi-au arătat o listă electorală în care apărea numele meu şi le-am spus că nu era semnătura mea", a declarat şi Alexandra Găvănescu din comuna Ţigăneşti.

În sala de judecată s-a petrecut şi un eveniment mai puţin plăcut. Un bărbat din comuna Ţigăneşti le-a spus judecătorilor că el nu a votat la referendum, deşi pe buletinul lui apărea ştampila "votat". La întrebările repetate ale judecătorilor, bărbatul s-a pierdut şi i s-a făcut rău, el prăbuşindu-se la podea. A fost chemat de urgenţă medicul instanţei supreme care i-a acordat primul ajutor. Ulterior, s-a aflat că acesta suferea de o boală psihică.

Tot joi au fost audiaţi doi martori ceruţi de avocaţii lui Liviu Dragnea, printre care şi Mihaela Zobuian, care ocupa în iulie 2012 funcţia de director al Direcţiei organizare din cadrul Secretariatului General al PSD.

Mihaela Zobuian a susţinut că, deşi Liviu Dragnea era şeful de campanie pentru USL, el nu a ştiut cine a redactat şi trimis organizaţiilor PSD din teritoriu adrese pe mail şi SMS-uri cu îndemnuri pentru atragerea electoratului la vot sau organizarea de tombole.

"Liviu Dragnea nu ştia de acea adresă privind organizarea tombolelor şi nici cine a dispus întocmirea ei. Noi am găsit-o pe contul de mail al Secretariatului General, de unde am şi descărcat-o. Nu pot spune cine a redactat-o. A doua zi după ce adresa a fost trimisă prin mail, Liviu Dragnea ne-a solicitat lista cu adresele trimise în absenţa lui. Am luat registrul cu toate adresele şi i l-am arătat, iar acolo se găsea şi adresa privind organizarea de tombole. Reacţia domnului Dragnea a fost destul de nervoasă şi ne-a reproşat că nu suntem în stare să gestionăm activitatea din Secretariatul General. Reacţia lui Dragnea, când a aflat de acea adresă, nu era una obişnuită şi consider că el nu ştia de conţinutul adresei. În legătură cu mesajele SMS, erau mai multe persoane care le puteau trimite, inclusiv voluntari aflaţi în sediul partidului", a spus Mihaela Zobuian.

Întrebată de Livia Stanciu cum era posibil ca orice persoană din sediul de campanie al PSD să poată trimite SMS-uri folosind calculatoarele de acolo, Mihaela Zobuian a spus că a fost o "neglijenţă" din partea ei, motiv pentru care a şi fost certată atunci de Liviu Dragnea.

Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 31 martie, când se va continua cu audieri de martori.

Pe 15 mai 2015, Liviu Dragnea a fost condamnat de un complet de trei judecători de la ÎCCJ în dosarul "Referendumul" la un an de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de trei ani. Alţi 74 de inculpaţi din dosar au fost fie achitaţi, fie condamnaţi la închisoare cu suspendare. Decizia a fost atacată cu apel.

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea reprezentată de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale.

În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

"Ca un prim pas, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar şi de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 şi 13 iulie 2012, destinate organizaţiilor judeţene de partid, respectiv preşedinţilor şi directorilor de campanie, dar şi primarilor din ţară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obţinerea participării la vot a alegătorilor, în proporţie de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) şi, de asemenea, să propună prefecţilor înfiinţarea de secţii de votare în staţiunile turistice, care nu sunt ele însele unităţi administrativ-teritoriale", arăta DNA.

În paralel, el a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii judeţeni de campanie/primarii/activiştii de partid, mai preciza DNA. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Claudia Stănescu)