INTERVIU VIDEO Kovesi: Cred că o schimbare de mentalitate a avut loc; o să vedem dacă se reflectă în alegeri sau în alte activități

 •  Justiţie
1904 afişări

Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, declară într-un interviu acordat AGERPRES că, în opinia sa, a avut loc o schimbare în mentalitatea cetățenilor vizavi de persoanele cu probleme penale, în condițiile în care DNA primește un număr tot mai mare de sesizări legate de fapte de corupție.

70d41f60-24bf-4a7b-aace-7abfe85c858e

"O să vedem dacă ea se reflectă în alegeri sau în alte activități în societate", a spus Kovesi.

Procurorul-șef precizează că, în urma analize a datelor statistice, s-a constatat că există de foarte multe ori o legătură între valoarea fondului de bani pe care îl administrează persoanele care dețin anumite funcții publice și anumite fapte de corupție.

AGERPRES: Ministrul Justiției a înaintat către CSM propunerea de reînvestire a dumneavoastră în funcția de procuror-șef DNA. Care ar fi prioritățile unui viitor mandat?
Laura Codruța Kovesi: În primul rând, aș dori să continui activitatea pe care am început-o în primul mandat la DNA. Cred că asigurarea stabilității și a continuității activității DNA este un obiectiv pe care trebuie să-l am în vedere, dacă voi fi reînvestită în această funcție. Apoi, mai sunt câteva obiective pe care mi le-am stabilit prin proiectul pe care l-am înaintat Consiliului Superior al Magistraturii. Ele vizează, în principal, activități de continuare a măsurilor deja implementate în vederea sporirii eficienței și calității activității DNA. Sunt câteva măsuri care vizează întărirea capacității instituționale. Una dintre măsuri vizează, mai exact, dezvoltarea capacității instituționale a Serviciului Tehnic, apoi apărarea în continuare a independenței și a stabilității procurorilor care lucrează în această Direcție, precum și obiective specifice.

AGERPRES: Anunțul ministrului a generat nemulțumiri legate de faptul că, pentru această funcție, nu se organizează o procedură similară cu cea pentru procurorul general. În ultimii anii, s-a mers atât pe numiri directe și reînvestiri în funcție, cât și pe proceduri. Singura procedură concretizată cu numire a fost cea pentru șeful DIICOT. Care credeți că este varianta mai bună?
Laura Codruța Kovesi: Îmi este foarte greu să comentez, mai ales că sunt implicată într-o astfel de procedură. Dar, pentru că am fost reînvestită și în calitate de procuror general în urmă cu câțiva ani, pot să vă spun că pentru funcția de procuror-șef al DNA și de procuror general cu ocazia reînvestirii s-a procedat în același fel: s-a reînvestit persoana care ocupa aceeași funcție. Dar, repet, nu pot să comentez această procedură care este în derulare.

AGERPRES: Din statisticile prezentate la bilanțul activității DNA a rezultat că 2015 a fost anul cu cel mai mare număr de demnitari investigați și, de asemenea, cu un număr mare de aleși locali trimiși în judecată. Există o creștere a fenomenului corupției în orice zonă?
Laura Codruța Kovesi: Noi am făcut o analiză foarte serioasă a datelor statistice și am constatat că există de foarte multe ori o legătură între valoarea fondului de bani pe care îl administrează persoanele care dețin anumite funcții publice și anumite fapte de corupție. Ca să vă dau un exemplu, în ceea ce privește funcțiile de conducere în administrația publică locală, în doi ani s-a triplat numărul persoanelor investigate și trimise în judecată. Evident că aceste persoane aveau un buget foarte mare de administrat și acolo am constatat, din investigațiile noastre, că s-au comis mai multe fapte de corupție.

AGERPRES: Ați afirmat că anul trecut s-au trimis multe cereri de comisii rogatorii internaționale și că niciun infractor nu ar trebui să se simtă în siguranță, indiferent unde și-a ascuns banii. Există state preferate de către inculpați pentru ascunderea banilor? Se recurge des la această metodă?
Laura Codruța Kovesi: În cursul anului trecut, au fost formulate 117 cereri de comisii rogatorii în diverse state. Marea majoritate dintre ele în state din Europa, dar nu numai din Europa. Sunt peste 34 de țări în care procurorii DNA au solicitat date și informații sau au solicitat administrarea unor probe. Nu pot să spun că există o țară preferată de cei care comit fapte penale, dar pot să vă spun cu siguranță că avem relații instituționale în foarte multe țări și, indiferent unde aceste persoane își ascund banii, noi avem suficiente instrumente ca să găsim acești bani și să-i indisponibilizăm. Folosim în activitatea noastră toate convențiile internaționale. Am încercat și din punct de vedere instituțional să încheiem protocoale cu instituții similare din statele membre al Uniunii Europene și nu numai, iar în activitatea noastră folosim absolut toate instrumentele internaționale pentru a putea depista și pentru a confisca sau îngheța aceste sume.

AGERPRES: Și pe plan intern?
Laura Codruța Kovesi: Folosim aceleași instrumente și în plan intern. În ceea ce privește sechestrarea bunurilor, potrivit legislației interne, folosim aceleași proceduri de mai mulți ani, deoarece Codul de procedură penală nu a adus schimbări majore în modalitatea în care facem aceste investigații. Dar, ceea ce este important, dacă mă refer la DNA, este faptul că noi am înființat și am operaționalizat un compartiment propriu pentru investigații financiare. În acest compartiment lucrează polițiști, specialiști, compartimentul este coordonat de un procuror și, în principal, acest compartiment dublează investigațiile penale. Atunci când avem o investigație în curs, se efectuează în paralel și o investigație financiară pentru a identifica bunurile care pot fi confiscate și sechestrate. Dacă ar fi să cuantific rezultatele pe care le are această operaționalizare a Compartimentului de Investigații Financiare, pot doar să vă spun că în anul 2015 peste 500 de milioane de euro au fost indisponibilizate de procurorii DNA în activitatea de urmărire penală.

AGERPRES: Ați vorbit de nenumărate ori de nerecuperarea prejudiciilor de către ANAF, în urma deciziilor judecătorești definitive și chiar există și o anchetă în curs. Ați semnalat încă din 2014. Cum vă explicați că nu s-a făcut nimic în acest sens în condițiile în care ANAF este subordonată Ministerului Finanțelor Publice, respectiv Guvernului, căruia Parlamentul poate să îi ceară explicații? Am văzut, în anumite cazuri, miniștrii sau premieri care au fost chemați în Parlament să dea explicații. Cum vă explicați că în acest caz nu s-au făcut astfel de demersuri?
Laura Codruța Kovesi: Explicații pentru modul în care se execută sau nu hotărârile judecătorești definitive cred că trebuie să dea instituțiile financiare. Ele nu funcționează în subordinea DNA, încât eu să fac o evaluare a activității lor. Știm că la ANAF a fost numit un nou președinte. Sper că vom avea mai multe informații de acum încolo. Ce este important? Ca toate hotărârile judecătorești rămase definitive să fie executate. În cursul anului trecut, am semnalat că sunt 310 milioane de euro, bani care ar fi trebuit să treacă în proprietatea statului român. La începutul acestui an, suma a crescut, pentru că sunt încă 210 milioane euro care ar trebui să fie confiscate, urmare a unor hotărâri judecătorești definitive. Nu vorbim despre niște sume doar așa ca să dăm cifre. Aceste sume sunt, de fapt, bani care trebuie să intre în bugetul statului. Sunt banii cetățenilor și este foarte important ca statul român să investească efortul necesar și resursele pentru a recupera aceste sume de bani și, totodată, pentru a recupera și eventuale dobânzi sau eventuale produse pe care aceste bunuri și acești bani sechestrați de-a lungul timpului le-au produs. Până la urmă, sunt bani care trebuie să intre în bugetul de stat și care trebuie folosiți în scopurile în care se utilizează banii publici.

AGERPRES: Există critici legate de restituirea unor dosare pentru refacerea urmăririi penale, dar și de unele achitări. Cum le răspundeți?
Laura Codruța Kovesi: Pot să spun că numărul restituirilor și al achitărilor a scăzut în cursul anului trecut. Dacă ar fi să compar rezultatele din anul trecut în ceea ce privește achitările cu anul 2012, pentru că în anul 2013 am devenit procuror-șef al DNA și de atunci am impus anumite standarde de calitate în activitatea noastră, pot să vă spun că la preluarea mandatului procentul de achitări era undeva peste 14%. În prezent, procentul de achitări s-a redus la 7,6%. Deci, o scădere aproape la jumătate a numărului achitărilor, ceea ce ne arată că se lucrează din punct de vedere al calității mult mai bine în DNA. Sigur că un procent de condamnări de sută la sută nu se poate întâmpla într-o țară democrată. Sunt foarte multe situații în care primim achitări în dosare în care se pronunță hotărâre judecătorească după nouă, zece ani. Chiar anul trecut am avut o situație în care s-a pronunțat o achitare într-un dosar care a fost instrumentat înainte de a se înființa DNA, dar care, datorită competenței, a fost susținut în instanță de către DNA. Contează foarte mult și durata în care se judecă dosarele. Atunci când sunt situații în care se pronunță soluții de achitare sau de restituire, facem o analiză foarte serioasă pentru a vedea dacă aceste soluții sunt imputabile sau nu procurorului. Au fost situații în care procurorii au făcut anumite vicii de procedură în dosare și acesta a fost motivul pentru care s-au pronunțat astfel de soluții. Important este ca în activitatea viitoare să evităm să avem astfel de vicii de procedură și să le analizăm. Sunt foarte multe soluții de achitare care s-au dat și în urma unor modificări legislative sau în urma pronunțării unor decizii ale CCR. Spre exemplu, anul trecut au fost trei cazuri în care s-au pronunțat soluții de achitare întrucât pentru infracțiunea care a fost constatată s-a invocat o excepție de neconstituționalitate, iar CCR a admis acea excepție.

AGERPRES: Sunt numeroase decizii ale Curții Constituționale prin care se constată că dispoziții din Codul de procedură penală și Codul penal încalcă Legea Fundamentală. Aveți o explicație? S-a lucrat superficial la elaborarea acestor coduri sau nu s-a făcut un studiu de impact riguros?
Laura Codruța Kovesi: Dacă vă mai amintiți, în urmă cu doi ani de zile, când codurile au intrat în vigoare, am avut mai multe poziții instituționale în care am spus că aceste coduri vor crea anumite probleme odată cu punerea lor în aplicare și, la momentul respectiv, am fost foarte criticată pentru această poziție. Iată că deciziile CCR nu fac altceva decât să confirme problemele pe care noi le-am identificat înainte ca aceste coduri să intre în vigoare. Sunt unele decizii ale CCR care ne-au determinat să luăm măsuri suplimentare în activitate, dacă mă refer, spre exemplu, la decizia privind Camera preliminară — procedura în Camera preliminară a determinat o creștere a participării procurorilor în ședință de judecată cu 40%. Ca atare, urmare a deciziei CCR a trebuit să mărim numărul de procurori care participă la ședințele de judecată. Important este ca, odată ce aceste decizii sunt pronunțate, sunt publicate în Monitorul Oficial, să aibă loc o intervenție legislativă foarte rapidă în așa fel încât, dacă anumite instituții sunt declarate neconstituționale sau anumite proceduri sunt declarate neconstituționale, ele să poată să fie îndreptate pentru a putea avea eficiență în activitatea noastră. În unele situații, intervenția legiuitorului a fost foarte rapidă. Dacă ar fi să dau un exemplu, ar fi decizia privind controlul judiciar. În alte situații, această intervenție a întârziat să apară așa cum este în situația procedurii în Cameră preliminară.

AGERPRES: Printre ultimele decizii se numără cea privind supravegherea tehnică. Puteți estima care ar fi amploarea acestei decizii asupra dosarelor și care este soluția?
Laura Codruța Kovesi: Este o decizie a CCR care, odată ce este publicată în Monitorul Oficial, este obligatorie. Nu putem să comentăm aceste decizii, dar avem o obligație de a respecta întocmai decizia CCR. Pentru a respecta decizia CCR sunt necesare câteva modificări în ceea ce privește structura de personal a DNA. Odată ce a fost pronunțată această decizie, pot să vă spun că și activitatea Serviciului Tehnic al DNA a suferit anumite modificări și va trebui să sufere anumite modificări. În primul rând, avem nevoie de o suplimentare a numărului de polițiști care vor lucra în DNA, dar și o suplimentare a echipamentelor tehnice pe care le folosim, a softurilor, a procedurilor pentru a pregăti din punct de vedere profesional polițiștii care vor lucra în DNA, ceea ce implică o sumă de aproximativ 10 milioane de euro. În această sumă, se include și necesitatea de avea un spațiu suplimentar, pentru că, odată suplimentate resursele umane, o să avem nevoie și de un spațiu suplimentar. În principal, decizia Curții Constituționale obligă procurorii și polițiștii din poliția judiciară să procedeze personal la punerea în executare a autorizațiilor de supraveghere tehnică. Avem patru tipuri de activități care intră în această supraveghere tehnică: sunt interceptările comunicațiilor, sunt interceptările în mediul ambiental, sunt localizările pe care noi le facem și sunt situațiile în care avem nevoie de acces la trafic de date. Iată că sunt activități diferite. Până la momentul pronunțării deciziei, în activitatea de punere în aplicare a autorizațiilor emise de instanță obișnuiam să apelăm la ajutorul și la sprijinul tehnic al altor instituții ale statului, structuri ale Ministerului de Interne, SRI. În prezent, prin pronunțarea acestei decizii, orice sprijin tehnic trebuie să fie acordat doar de procurori, polițiști sau furnizorii sau companiile de telecomunicații. În acest moment, noi am făcut această evaluare pentru a putea lucra eficient în cazurile noastre. Avem nevoie de această suplimentare de personal. Avem nevoie de această suplimentare a bugetului, însă această evaluare este valabilă doar dacă putem folosi infrastructura deja existentă a SRI, cu condiția ca punerea în executare să se facă direct de către polițiștii și procurorii din DNA. Acest lucru este posibil în acest moment, ca polițiștii și procurorii din DNA să procedeze personal la punerea în aplicare a acestor autorizații, dar trebuie să folosim această infrastructură. În situația în care din punct de vedere legal nu va fi permisă folosirea acestei infrastructuri, atunci cu siguranță evaluarea noastră, atât din punct de vedere al resurselor, cât mai ales din punct de vedere al echipamentelor va fi mult mai mare.

AGERPRES: Ce se întâmplă cu dosarele?
Laura Codruța Kovesi: Noi vom continua activitatea. Avem un volum foarte mare de dosare. Avem, în acest moment, peste 7.300 de dosare în lucru, la aproximativ 120 de procurori. Este un volum foarte mare de dosare. Sunt procurori care au în lucru peste 100 de dosare. În acest moment, suntem pregătiți ca, odată ce decizia Curții Constituționale va fi publicată, să procedăm personal la punerea în aplicare a autorizațiilor, însă, pentru a face față la toate cele patru categorii de activități pe care noi le desfășurăm, atunci când vorbim de supraveghere tehnică în scopul obținerii de probe, sigur că avem nevoie de resurse suplimentare. Dacă va fi aprobată suplimentarea schemei de personal, până la acel moment va trebui să folosim resursele existente, motiv pentru care anumite dosare sau, în general, dosarele de urmărire penală care nu sunt aproape de finalizare vor fi un pic întârziate. În acest moment, trebuie să folosim polițiștii din Poliția judiciară pe care îi avem pentru a pune în aplicare aceste măsuri de supraveghere tehnică. Așadar, vom avea câțiva polițiști care nu vor mai lucra în dosarele penale și care vor fi pregătiți din punct de vedere profesional de colegii de la Serviciul Tehnic pentru a putea să continuăm aceste activități care sunt extrem de necesare și utile în strângerea probatoriului.

AGERPRES: Sunt păreri potrivit cărora această decizie a CCR va dezbina așa-zisul binom SRI-DNA sau, din contră, îl va întări. Cum comentați?
Laura Codruța Kovesi: Pot să vă spun că noi am lucrat cu toate instituțiile statului care ne puteau oferi sprijin tehnic sau sprijin informativ în activitatea noastră și vom continua să facem același lucru. Până la urmă, nu cred că este neconstituțional să lucrezi cu o instituție a statului care îți oferă o anumită infrastructură. Sigur că, din momentul în care această decizie va fi publicată, așa cum v-am spus, noi vom fi pregătiți să o aplicăm exact așa cum ea a fost pronunțată. Din punctul de vedere al sprijinului tehnic pe care SRI sau alte servicii de informații ni l-au oferit, acest lucru nu se va mai putea realiza, pentru că decizia CCR spune că punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică trebuie să se facă de către procuror și polițiști. Desigur, colaborarea noastră cu SRI, dar și cu celelalte instituții se va desfășura doar în conformitate cu legea.

AGERPRES: Ați atras atenția recent că dispozițiile Codului penal, care au intrat în vigoare de doi ani, prevăd că liberarea condiționată poate fi acordată numai dacă s-a recuperat prejudiciul și că există practică neunitară. Sunt neclare prevederile sau nu au fost aplicate corect de magistrați?
Laura Codruța Kovesi: Prevederile din Codul penal sunt destul de clare. Este prevăzut că liberarea condiționată poate fi acordată în situația în care s-a recuperat prejudiciul. Acum, interpretarea diferită a instanțelor, probabil, a venit din interpretarea legii penale mai favorabile. Eu nu pot să spun nici că anumiți judecători au greșit sau nu au greșit, nu acesta a fost scopul recursului în interesul legii, ci scopul RIL-ului pe care eu l-am propus a fi formulat are la bază interpretarea diferită a instanțelor de judecată pe acea situație de fapt. În propunerea pe care noi am formulat-o am invocat aceste soluții diferite ale instanțelor de judecată și am solicitat să se formuleze un RIL pentru ca Înalta Curte să decidă în ce fel trebuie interpretate și aplicate aceste dispoziții. Au fost situații în care s-au făcut cereri de liberare condiționată, de la unele persoane s-a recuperat prejudiciul, de la alte persoane nu s-a recuperat prejudiciul, unii au fost eliberați, alții nu. Deci, noi, prin această propunere, am vrut să semnalăm că există o practică judiciară diferită. Noi nu am vrut să stabilim cine a greșit sau cine are dreptate, pentru că nu aceasta este rostul nostru.

AGERPRES: La ce v-ați referit concret când ați afirmat că pentru a avea rezultate nu trebuie peticită Justiția, ci trebuie să i se ofere instrumentele de care are nevoie?
Laura Codruța Kovesi: M-am referit, în primul rând, la modul în care uneori se încearcă modificarea legislației, la modul în care se încearcă modificarea competențelor sau instrumentelor investigative pe care noi le folosim în activitate. Cred că trebuie să fie o abordare extrem de serioasă atunci când modifici competența unei instituții, atunci când modifici un Cod de procedură penală, când modifici Codul penal. Îmi doresc să fim consultați atunci când se modifică legile cu care lucrăm, pentru că noi suntem cei care aplicăm legea și probabil știm ce anume ne ajută, ce anume ne încurcă. Am observat că, de foarte multe ori, se aleg doar anumite articole din anumite legi care se modifică și atunci se creează probleme în interpretarea dispozițiilor altor articole din lege. Sigur că, atunci când am folosit această expresie de a nu petici Justiția, mă refeream la o abordare serioasă, integrată și unitară atunci când modificăm legislația. Să nu modificăm doar articole — azi modificăm un articol, mâine mai modificăm două articole—, ci, atunci când se discută modificarea unei legi, ea să fie abordată unitar și să se rezolve toate probeleme atunci când are loc o modificare legislativă.

AGERPRES: În prezentarea de la bilanțul DNA ați vorbit și despre faptul că, în activitatea lor, procurorii au avut alături cetățenii care au strigat în stradă "corupția ucide". În calitate de cetățean, vă identificați cu acest slogan?
Laura Codruța Kovesi: Da. Și în calitate de cetățean, și în calitate de procuror mă identific cu acest slogan. Corupția, prin efectele pe care le are, ne influențează foarte mult și viața și modul de trai și, într-adevăr, uneori poate să ducă la situații dramatice. Aș putea să dau și câteva exemple pentru a fi mai clară. De foarte multe ori, în activitatea noastră am identificat situații, dacă ar fi să iau sistemul sanitar, în care persoanele care ofereau mită pentru a pune pe piață un medicament trebuiau să plătească anumite comisioane, să ofere mită anumite produse sau sume de bani, iar ulterior prețul mitei se regăsea sau se regăsește în prețul medicamentelor. Până la urmă, cetățenii sunt cei care plătesc prețul mitei în astfel de cazuri. Acest lucru se poate identifica și la alte genuri de contracte. Iată că acest fenomen al corupției poate influența atât prețul serviciilor și al produselor pe care le cumpărăm, dar și calitatea produselor și a serviciilor. De foarte multe ori, cei care oferă mită erau obligați să comită alte tipuri de infracțiuni. De obicei, mita se cerea sub forma unor sume de bani reprezentând procent între 5 și 15% din valoarea contractului. De foarte multe ori, plata acestei sume trebuia să se facă numerar și de foarte multe ori înainte de încheierea contractului și atunci mulți dintre comercianți sau dintre firmele care doreau să câștige contracte în acest fel comiteau fapte de natură penală, cum sunt evaziune fiscală sau contrabandă sau alt gen de infracțiuni, pentru a putea produce aceste sume de bani pe care le ofereau mită.

AGERPRES: Credeți că s-a schimbat ceva în mentalitatea cetățenilor astfel încât eventualele probleme penale ale unor persoane să conteze, de exemplu, în exprimarea opiniei în acest an la alegerile locale și parlamentare?
Laura Codruța Kovesi: Cred că o schimbare de mentalitate a avut loc și ea se reflectă în numărul mare de sesizări pe care le primim de la cetățeni. Sunt tot mai multe persoane care ne sesizează fapte de corupție și cred că, din această perspectivă, a avut loc o schimbare de mentalitate. O să vedem dacă ea se reflectă în alegeri sau în alte activități în societate.

AGERPRES: Ați spus că rezultatele anchetelor DNA trebuie să fie un semnal puternic pentru necesitatea unei abordări strategice pentru prevenirea corupției. Credeți că veți avea susținerea Guvernului sau va exista voință politică pentru adoptarea unei strategii?
Laura Codruța Kovesi: Ca șef de instituție, am considerat că este cazul să trag un semnal de alarmă și să spun că se impune a se lua și măsuri preventive. Datele statistice pe care le-am centralizat în acest an m-au determinat să insist foarte mult pe necesitatea unei abordări strategice în ceea ce privește prevenirea faptelor de corupție. Dacă ne uităm la datele statistice din anul 2015, o să vedem că avem de șase ori mai mulți demnitari, miniștri, senatori și deputați investigați și trimiși în judecată față de anul 2012. S-a triplat numărul primarilor, al viceprimarilor, al președinților și vicepreședinților de consilii județene investigați și trimiși în judecată. Dacă în fiecare an, DNA investighează tot mai multe persoane și obține un număr tot mai mare de condamnări, este evident că, pentru a combate corupția, se impun a fi luate și măsuri preventive. Este un subiect pe care l-am atins și anul trecut și am simțit nevoia să îl aduc în discuție și în acest an. DNA nu are atribuții de prevenire, ci doar de investigare. Noi, ca instituție, în fiecare an investigăm tot mai multe persoane, obținem tot mai multe condamnări. Este bine pentru societate că avem un număr tot mai mare de condamnați în fiecare an? Este rău pentru societate? Putem fi considerată o țară coruptă că avem în fiecare an tot mai multe dosare? Cred că este o întrebare la care toate instituțiile trebuie să găsească un răspuns împreună. Noi ne facem datoria investigând aceste cazuri, făcând dosare, trimițându-le în instanță, obținând condamnări, dar, văzând că în fiecare an numărul acestor persoane investigate, numărul persoanelor care sunt condamnate crește, sigur că am considerat că este cazul să se ia și măsuri preventive. De foarte multe ori se repetă aceleași tipologii. Vedem în fiecare an persoane care sunt investigate pentru infracțiuni de abuz în serviciu legate de achiziții publice. Poate trebuie să ne întrebăm dacă legea privind achizițiile publice nu are vulnerabilități sau nu este interpretată diferit de către anumiți funcționari care o aplică. Fiecare instituție în care se regăsesc fapte de corupție trebuie să identifice riscurile și vulnerabilitățile care există, să se întrebe dacă trebuie sau nu să schimbe procedurile pentru a preveni astfel de fapte. Nu o să reușim să reducem numărul faptelor de corupție, dacă nu o să încercăm să le și prevenim. Din perspectiva mea, ca șef de instituție care am constatat că în fiecare an numărul persoanelor investigate și condamnate crește, a fost necesar să trag acest semnal de alarmă. O să vedem dacă se va face o strategie, dacă se vor lua măsuri de prevenire în toate instituțiile publice, dacă se vor analiza hotărârile judecătorești definitive pentru a fi identificare tipologii, riscuri și vulnerabilități în instituțiile respective.

AGERPRES: Cum vedeți propunerea de modificare legislativă pentru ca procurorul general să facă parte din CSAT?
Laura Codruța Kovesi: Având în vedere faptul că am deținut șase ani funcția de procuror general, aș putea să vă spun că nu cred că este vital pentru sistemul de procuratură ca procurorul general să facă parte din CSAT. În calitate de procuror general, am fost invitată de foarte multe ori la ședințele CSAT-ului, atunci când s-au luat diverse decizii care puteau influența activitatea procurorilor. Ca un mic exemplu, atunci când s-a decis că evaziunea fiscală și corupția sunt amenințări la siguranța națională și s-au instituit acele grupuri de lucru inter-operative între mai multe instituții, s-a luat o decizie în CSAT și am fost invitată la acea ședință. Nu cred că procurorul general trebuie să facă parte din CSAT. Există ministrul Justiției în CSAT care poate să dea, dacă sunt necesare, anumite lămuriri sau anumite avize de legalitate. Cred că procurorul general poate fi invitat oricând la ședințele CSAT și nu cred că, în principal pentru sistemul de procuratură, aceasta este o problemă esențială, care să țină de eficiența sau de calitatea activității procurorilor. Sunt convinsă că procurorii au foarte multe alte probleme în activitate de care procurorul general trebuie să se preocupe. Este opinia mea, așteptăm să vină noul procuror general ca să vedem dacă are aceeași opinie sau o alta.

AGERPRES: Ați vorbit despre presiunile din mass-media atunci când sunt cercetate persoane importante, chiar politicieni. Au rămas acestea la un nivel ridicat sau au scăzut și care este cauza?
Laura Codruța Kovesi: Atacuri și comentarii referitoare la activitatea DNA cred că sunt în fiecare zi. De cele mai multe ori sunt din partea persoanelor pe care le cercetăm sau a persoanelor care le susțin pe cele pe care le cercetăm. Nu aș putea să spun nici că au crescut, nici că au scăzut, pot doar să vă spun că procurorii din DNA au suficientă maturitate profesională ca să treacă peste aceste atacuri și peste aceste încercări de intimidare. Atunci când ele depășesc o anumită limită, întotdeauna am sesizat CSM și voi continua să fac același lucru.

AGERPRES: Care este stadiul anchetei în dosarul EADS? Dar în cazul dosarului "Votul din diaspora"?
Laura Codruța Kovesi: Sunt dosare care presupun activități complexe și multiple, sunt foarte multe audieri care s-au făcut și foarte multe activități pentru strângerea de probe care s-au făcut și care se fac. Pot doar să vă spun că se lucrează cu ritmicitate în aceste dosare, dar să nu uităm că procurorii care au în lucru aceste dosare mai au în lucru și alte zeci de dosare, poate nu la fel de complexe, dar la fel de importante.

AGERPRES: Când Parlamentul respinge cereri de ridicare a imunității sau intenționează să modifice anumite legi care ar afecta investigațiile procurorilor, societatea civilă și anumite ambasade exprimă puncte de vedere. Au avut efect asupra Parlamentului, procurorii au simțit o susținere?
Laura Codruța Kovesi: Sigur că poziția societății civile, a ambasadelor, atunci când susțin lupta anticorupție este de natură să motiveze procurorii în activitate. De foarte multe ori, atât cetățenii, prin pozițiile pe care le au, societatea civilă, ambasadele, atunci când au fost încercări de a limita competențele investigative ale DNA și au avut poziții, sigur că au fost de foarte mare ajutor. Au fost și foarte încurajatoare pentru procurori, pentru că nu s-au simțit singuri în această luptă. Însă, dacă vorbim strict de aceste avize de arestare, nu pot să spun că au avut un efect sau nu. Să luăm cazul de astăzi (miercuri — n.r.) în care, deși am solicitat un aviz pentru o arestare preventivă, Parlamentul a respins acordarea acestui aviz. Este o problemă pe care am tot semnalat-o și, de fiecare dată, am spus că o soluție în ceea ce privește privarea de libertate a unei persoane, așa cum este arestarea preventivă, trebuie să fie pronunțată de un judecător, după ce analizează dosarul procurorului. Activitatea procurorilor este supusă controlului instanțelor de judecată. Nu ar trebui ca o altă autoritate a statului, o altă putere a statului sau, mai ales, oameni politici să se pronunțe pe astfel de cereri, dar deocamdată este prevăzut în Constituție. Noi respectăm legea, însă, după cum vedeți, în anumite situații primim aviz, în anumite situații nu primim aviz.

AGERPRES: Există și critici la adresa dumneavoastră care susțin că faceți jocuri politice. Cum le răspundeți?
Laura Codruța Kovesi: Nu facem niciodată jocuri politice, facem dosare, obținem condamnări, întotdeauna respectăm legea în activitatea noastră și cred că anchetele profesioniste și obiective pe care le-am făcut în ultimii ani au fost confirmate prin numărul mare de hotărâri judecătorești pe care le-am obținut. În fiecare an, aproximativ o mie de persoane au fost condamnate în dosarele DNA, în condițiile în care au fost trimise în judecată 1.100 sau 1.200 de persoane în fiecare an.

AGERPRES: În urma denunțurilor primite, care a fost cel mai mare prejudiciu constatat în urma unei anchete?
Laura Codruța Kovesi: Am avut un caz în care prejudiciul care a fost constatat a fost de 300 de milioane euro. Dosarul este în fază de judecată în acest moment.

AGERPRES: Sunteți pe lista Politico 28 și ați câștigat și Premiul Europeanul anului decernat de Reader's Digest. Vă motivează să vă continuați activitatea?
Laura Codruța Kovesi: Cred că sunt două premii pe care nu aș putea să spun că le-am primit eu personal. Sunt două premii câștigate de DNA. Întotdeauna am spus că DNA nu este un om, DNA este o instituție. Cred că pentru toți procurorii din DNA aceste două premii au însemnat de fapt o recunoaștere a muncii pe care au depus-o anul trecut, cred că toți sunt motivați să își continue activitatea și pot să vă spun că toți suntem motivați să continuăm ceea ce am început și să ajungem să trăim într-o Românie fără corupție.

AGERPRES/(A — autor: Mădălina Cochinescu Verman, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Justiţie

Cele mai citite din Justiţie

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe
Noul Agerpres