Bucureşti, 27 ian /Agerpres/ - Parchetul General susţine că Raportul MCV remarcă progresele făcute de procurori în anul 2015 în combaterea micii corupţii.
Potrivit unui comunicat de presă transmis miercuri AGERPRES, conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată modul obiectiv în care Raportul Comisiei Europene reflectă acţiunea conjugată a instituţiilor judiciare pentru îndeplinirea obiectivelor asumate.
Astfel, referindu-se la eforturile depuse pentru implementarea noilor coduri, Raportul remarcă faptul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul general, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii şi Ministerul Justiţiei au depus deopotrivă eforturi specifice pentru a oferi sprijin susţinut tuturor instanţelor şi parchetelor în scopul facilitării tranziţiei şi al depăşirii obstacolelor.
În ceea ce priveşte combaterea micii corupţii, unul dintre obiectivele prioritare ale Ministerului Public, Raportul arată că progresele constatate în documentul din 2015 referitor la instrumentarea şi urmărirea penală a cazurilor de corupţie la nivel inferior au continuat, în special în ceea ce priveşte activitatea procurorului general şi a Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, precum şi faptul că procurorul general a acordat prioritate activităţii de combatere a corupţiei şi va fi important să fie disponibile resurse pentru continuarea acestei activităţi.
De asemenea, se mai aratată în comunicatul citat, în 2015, au fost soluţionate 2.321 de dosare având ca obiect infracţiuni de corupţie, dintre care 344 acte de sesizare a instanţei (310 rechizitorii şi 34 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei), prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 903 inculpaţi.
Aceste cauze acoperă diferite domenii ale vieţii sociale, cum ar fi: educaţia, sănătatea, achiziţiile publice la nivelul administraţiei centrale şi locale, în cele din urmă fiind implicaţi un număr mare de funcţionari publici.
Raportul tehnic consemnează şi faptul că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi unităţile din subordine nu au propria poliţie judiciară, context în care procurorul general a înfiinţat câteva echipe mixte în care procurorii lucrează împreună cu inspectori antifraudă şi ofiţeri de poliţie judiciară.
Acest mod de lucru a determinat rezultate mult mai bune în ceea ce priveşte investigaţiile penale şi confiscarea bunurilor din infracţiuni, iar procurorul general a conchis că o poliţie judiciară în cadrul parchetelor va aduce o eficienţă sporită, se mai arată în comunicat.
Tot în Raportul tehnic se menţionează faptul că procurorul general a recomandat tuturor procurorilor, ca o linie de politică penală, să verifice consistenţa pedepselor aplicate pentru infracţiunile de corupţie şi să atace acele hotărâri judecătoreşti atunci când pedepsele aplicate sunt prea mici, în special când persoanele inculpate sunt reprezentanţi ai autorităţilor publice.
În ceea ce priveşte conflictele de interese de natură penală, raportul arată că ANI şi-a dezvoltat în continuare cooperarea cu Ministerul Public pentru a ajuta la raţionalizarea anchetelor şi a schimburilor de informaţii.
Referindu-se la problema reorganizării parchetelor, Raportul menţionează faptul că la nivelul urmăririi penale, procurorul general a propus regruparea procurorilor la nivelul tribunalului (instanţa de al doilea grad de jurisdicţie) şi închiderea parchetelor la nivelul instanţei de prim grad de jurisdicţie, constatând că unele parchete sunt prea mici sau au un volum de lucru scăzut, iar în luna decembrie 2015 s-a finalizat un studiu de impact care urmează să facă obiectul unor consultări cu sistemul.
Parchetul General precizează că Raportul MCV urmează a fi supus unei analize aprofundate, din fiecare secţiune se vor extrage concluziile şi recomandările care vizează activitatea Ministerului Public, urmând a fi dispuse măsurile ce se impun în vederea implementării acestora. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Cristina Tatu)
Potrivit unui comunicat de presă transmis miercuri AGERPRES, conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată modul obiectiv în care Raportul Comisiei Europene reflectă acţiunea conjugată a instituţiilor judiciare pentru îndeplinirea obiectivelor asumate.
Astfel, referindu-se la eforturile depuse pentru implementarea noilor coduri, Raportul remarcă faptul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul general, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii şi Ministerul Justiţiei au depus deopotrivă eforturi specifice pentru a oferi sprijin susţinut tuturor instanţelor şi parchetelor în scopul facilitării tranziţiei şi al depăşirii obstacolelor.
În ceea ce priveşte combaterea micii corupţii, unul dintre obiectivele prioritare ale Ministerului Public, Raportul arată că progresele constatate în documentul din 2015 referitor la instrumentarea şi urmărirea penală a cazurilor de corupţie la nivel inferior au continuat, în special în ceea ce priveşte activitatea procurorului general şi a Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, precum şi faptul că procurorul general a acordat prioritate activităţii de combatere a corupţiei şi va fi important să fie disponibile resurse pentru continuarea acestei activităţi.
De asemenea, se mai aratată în comunicatul citat, în 2015, au fost soluţionate 2.321 de dosare având ca obiect infracţiuni de corupţie, dintre care 344 acte de sesizare a instanţei (310 rechizitorii şi 34 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei), prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 903 inculpaţi.
Aceste cauze acoperă diferite domenii ale vieţii sociale, cum ar fi: educaţia, sănătatea, achiziţiile publice la nivelul administraţiei centrale şi locale, în cele din urmă fiind implicaţi un număr mare de funcţionari publici.
Raportul tehnic consemnează şi faptul că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi unităţile din subordine nu au propria poliţie judiciară, context în care procurorul general a înfiinţat câteva echipe mixte în care procurorii lucrează împreună cu inspectori antifraudă şi ofiţeri de poliţie judiciară.
Acest mod de lucru a determinat rezultate mult mai bune în ceea ce priveşte investigaţiile penale şi confiscarea bunurilor din infracţiuni, iar procurorul general a conchis că o poliţie judiciară în cadrul parchetelor va aduce o eficienţă sporită, se mai arată în comunicat.
Tot în Raportul tehnic se menţionează faptul că procurorul general a recomandat tuturor procurorilor, ca o linie de politică penală, să verifice consistenţa pedepselor aplicate pentru infracţiunile de corupţie şi să atace acele hotărâri judecătoreşti atunci când pedepsele aplicate sunt prea mici, în special când persoanele inculpate sunt reprezentanţi ai autorităţilor publice.
În ceea ce priveşte conflictele de interese de natură penală, raportul arată că ANI şi-a dezvoltat în continuare cooperarea cu Ministerul Public pentru a ajuta la raţionalizarea anchetelor şi a schimburilor de informaţii.
Referindu-se la problema reorganizării parchetelor, Raportul menţionează faptul că la nivelul urmăririi penale, procurorul general a propus regruparea procurorilor la nivelul tribunalului (instanţa de al doilea grad de jurisdicţie) şi închiderea parchetelor la nivelul instanţei de prim grad de jurisdicţie, constatând că unele parchete sunt prea mici sau au un volum de lucru scăzut, iar în luna decembrie 2015 s-a finalizat un studiu de impact care urmează să facă obiectul unor consultări cu sistemul.
Parchetul General precizează că Raportul MCV urmează a fi supus unei analize aprofundate, din fiecare secţiune se vor extrage concluziile şi recomandările care vizează activitatea Ministerului Public, urmând a fi dispuse măsurile ce se impun în vederea implementării acestora. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Cristina Tatu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.