Bucureşti, 27 ian /Agerpres/ - Raportul MCV reflectă în mod obiectiv evoluţiile înregistrate de România în ceea ce priveşte activităţile monitorizate în cadrul acestui mecanism, afirmă conducerea Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit unui comunicat transmis miercuri AGERPRES.

"Consiliul consideră ca fiind observate într-o dimensiune realistă evoluţiile, iar în ceea ce priveşte durabilitatea progreselor înregistrate, achiesează asupra faptului că sustenabilitatea procesului de reformă reprezintă una din condiţiile menite să arate că un mecanism precum cel în cauză nu mai este necesar", se arată în comunicat.

Conform aceleiaşi surse, raportul evidenţiază, referitor la activitatea CSM, progresele realizate cu privire la independenţa sistemului judiciar şi reforma judiciară, fiind menţionate în acest sens atât demersurile pentru modificarea procedurilor de numire a conducerii parchetelor, promptitudinea şi celeritatea măsurilor luate pentru apărarea independenţei justiţiei, cât şi colaborarea şi măsurile luate pentru implementarea noilor coduri, măsurile adoptate în legătură cu strategia de dezvoltare a sistemului judiciar, activităţile privind formarea profesională, concursurile pentru ocuparea posturilor, precum şi sesizarea ministrului justiţiei cu importante propuneri legislative.

"Au fost remarcate eforturile depuse de Consiliu pentru creşterea rolului instituţiilor cheie din domeniul justiţiei în elaborarea unor proceduri de selecţie transparente şi bazate pe merit (...), având drept scop asigurarea unei conduceri robuste şi sprijinirea independenţei justiţiei. Din această perspectivă, recomandarea Comisiei Europene privind reglementarea prin lege a unei proceduri mai robuste şi mai independente de numire a şefilor marilor parchete se suprapune viziunii promovate de CSM prin recentele propuneri legislative înaintate ministrului justiţiei", se mai arată în comunicat.

Conducerea CSM mai apreciază că, pe fondul criticilor frecvente la adresa magistraţilor exprimate de către politicieni şi mass-media, precum şi în contextul lipsei de respect faţă de unele hotărâri judecătoreşti, numărul cererilor de apărare a independenţei justiţiei fiind în creştere, raportul reia tema privind eficienţa moderată a mecanismelor efective puse prin lege la dispoziţia Consiliului, care asigură doar o compensaţie morală a magistraţilor vizaţi.

"Astfel, deşi se apreciază că încheierea cu succes a urmăririi penale şi condamnarea unui număr mare de politicieni binecunoscuţi din România pentru corupţie la nivel înalt corespunde unei tendinţe subiacente pozitive în ceea ce priveşte independenţa justiţiei, CSM nu poate asigura un nivel de acoperire în mass-media a comunicatelor sale de presă echivalent cu cel de care s-au bucurat criticile iniţiale şi, dincolo de acest sprijin moral, CSM nu oferă ajutor financiar sau juridic magistraţilor care cer reparaţii în instanţă", se menţionează în comunicat.

Conducerea CSM observă, totodată, că în ceea ce priveşte reforma judiciară, la doi ani de la intrarea în vigoare a noilor coduri, raportul MCV constată în continuare lipsa unei stabilităţi legislative, generată în principal de procedurile parlamentare.

"Raportul evidenţiază eforturile depuse de Consiliu, alături de ÎCCJ, procurorul general, Institutul Naţional al Magistraturii şi ministerul Justiţiei pentru a oferi sprijin susţinut tuturor instanţelor şi parchetelor în scopul facilitării tranziţiei şi al depăşirii obstacolelor", se precizează în comunicat.

Un alt aspect analizat este cel referitor la strategia de dezvoltare a sistemului judiciar până în anul 2020.

"Raportul observă stadiul final în care se află planul de acţiune pentru implementarea acesteia, apreciind că importantă necesitatea clarificării măsurii în care noul CSM îl va considera ca fiind un plan pentru acţiunile sale viitoare, afirmând, de asemenea, că 'acţiunile noului CSM pot fi folosite pentru a da un nou impuls reformei', pe coordonate de transparenţă şi responsabilitate", apreciază conducerea CSM.

În ceea ce priveşte managementul resurselor şi eficienţa acestora, raportul constată valorificarea instrumentelor statistice şi a dosarului electronic ce se implementează în instanţe pilot, dar notează că propunerea de închidere a unor instanţe mici a fost blocată în Parlament, determinând CSM şi MJ să apeleze la soluţiile alternative de schimbare a unor limite teritoriale ale instanţelor, iar în cazul parchetelor, de regrupare a procurorilor la nivel de tribunal şi de închidere a unor parchete de pe lângă judecătorii.

"Modificările aduse anul trecut în materie civilă prevedeau că hotărârile judecătoreşti pot fi executate în mod direct de către executorii judecătoreşti în scopul accelerării procedurii, Curtea Constituţională anulând, însă, aceste modificări. Se menţionează, de asemenea că, în cadrul planului de acţiune pentru perioada 2015-2020, sunt prevăzute măsuri de îmbunătăţire a executării hotărârilor judecătoreşti, cum ar fi crearea unei baze de date electronice pentru a monitoriza cazurile de executare silită, dar există dovezi clare că executarea hotărârilor judecătoreşti, inclusiv a hotărârilor judecătoreşti definitive împotriva statului (autorităţi centrale sau locale), rămâne adesea problematică", se adaugă în comunicat.

Conducerea CSM precizează că raportul MCV va fi analizat şi discutat în Plenul Consiliului, urmând a fi adoptate şi publicate măsurile necesare, pe domeniul de competenţă, pentru continuarea şi consolidarea acţiunilor monitorizate de Comisia Europeană.

"Consiliul ia act de recomandările formulate de Comisie, în domeniul său de competenţe şi atribuţii, privind necesitatea asigurării unei proceduri clare şi robuste pentru numirea în poziţii cheie din magistratură în cursul anului 2016, finalizării rapide a procedurii de modificare a codurilor, necesitatea elaborării, împreună cu Guvernul, a unui plan clar care să asigure respectarea noilor termene de implementare a dispoziţiilor prevăzute din Codul de Procedură Civilă", se mai precizează în comunicatul citat. AGERPRES/(AS - autor: George Onea, editor: Cristina Tatu)