Nițu: Dosare cu prejudicii minore, după decizia CCR, vor fi finalizate cu rechizitorii; vor fi cheltuieli suplimentare de la stat

 •  Justiţie
583 afişări

Procurorul general al României, Tiberiu Nițu, susține că dosare cu prejudicii minore sau chiar recuperate ar urma, după decizia CCR privind neconstituționalitatea dispozițiilor referitoare la renunțarea la urmărirea penală, să fie finalizate cu rechizitorii și trimise în fața judecătorilor, fapt ce presupune cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat.

b710a63a-1509-40a7-9ade-1c7a5851ac3d

"Potrivit dispozițiilor art. 318 alin. 1 din Codul de procedură penală, renunțarea la urmărirea penală se putea aplica în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani. Sigur, această soluție putea fi adoptată dacă se întruneau mai multe criterii. Am să vă dau un exemplu: furtul de produse alimentare dintr-un magazin. Dacă suspectul nu mai comisese o astfel de faptă, dacă partea vătămată nu solicita trimiterea în judecată, iar prejudiciul era recuperat, procurorul putea adopta soluția de renunțare la urmărire penală. În actualul context, dosare de acest gen vor fi finalizate cu rechizitoriu și vor ajunge în fața judecătorului, ceea ce va însemna cheltuieli suplimentare, suportate de la bugetul de stat: avocați din oficiu, cheltuieli cu citarea, eventual expertize în anumite cauze", a declarat, sâmbătă, pentru AGERPRES, Tiberiu Nițu.

Șeful Ministerului Public a subliniat că așteaptă decizia Curții Constituționale, care este obligatorie și pe care procurorii o vor respecta întocmai.

"După aceea vom acționa pentru identificarea măsurilor de natură să diminueze efectele asupra activității de urmărire penală și vom face propuneri în sensul punerii în acord a dispozițiilor Codului de procedură penală cu decizia Curții Constituționale. Este prematur să spunem despre ce propuneri va fi vorba pentru că trebuie să vedem motivarea deciziei. Este adevărat însă că mulți colegi se gândesc deja la acest lucru și unii au avansat varianta de a se putea da în continuare soluția de renunțare la urmărire penală, dar ea să fie supusă direct controlului unei instanțe de judecată. Până acum, soluția de renunțare penală era supusă controlului judecătorului doar la plângerea unei părți", a explicat el.

Tiberiu Nițu a precizat că renunțarea la urmărirea penală bazată pe principiul oportunității este o instituție care funcționează în foarte multe țări europene și care a fost introdusă doar de doi ani în România.

"Din acest motiv, la nivelul MP, am monitorizat aplicarea acestei dispoziții procesual penale în faza de urmărire penală. Analiza având ca obiect soluțiile de renunțare la urmărirea penală dispuse de către unitățile de parchet în anul 2014 a evidențiat atât aspecte pozitive cât și o serie de deficiențe constate în urma aplicării prevederilor noii instituții de drept procesual penal. Aceeași analiză a evidențiat și o serie de măsuri care se impuneau pentru remedierea acestor deficiențe. În acest scop s-a întocmit Nota de îndrumare privind evaluarea criteriilor de oportunitate folosite în motivarea soluțiilor de renunțare la urmărirea penală, ce a fost diseminată tuturor procurorilor. De asemenea, tot în sensul măsurilor pentru remedierea deficiențelor, au fost infirmate soluții de renunțare la urmărirea penală", a adăugat procurorul general.

Curtea Constituțională a decis miercuri că dispozițiile art. 318 din Codul de procedură penală privind cazurile în care procurorul poate renunța la urmărirea penală și clasa un dosar sunt neconstituționale.

Art. 318 prevede: "(1) În cazul infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunța la urmărirea penală când, în raport cu conținutul faptei, cu modul și mijloacele de săvârșire, cu scopul urmărit și cu împrejurările concrete de săvârșire, cu urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârșirea infracțiunii, constată că nu există un interes public în urmărirea acesteia. (2) Când autorul faptei este cunoscut, la aprecierea interesului public sunt avute în vedere și persoana suspectului sau a inculpatului, conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii și eforturile depuse pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii. (3) Procurorul poate dispune, după consultarea suspectului sau a inculpatului, ca acesta să îndeplinească una sau mai multe dintre următoarele obligații: a) să înlăture consecințele faptei penale sau să repare paguba produsă ori să convină cu partea civilă o modalitate de reparare a acesteia; b) să ceară public scuze persoanei vătămate; c) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă cuprinsă între 30 și 60 de zile, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă; d) să frecventeze un program de consiliere".

De asemenea, art. 318 mai stipulează: "(4) În cazul în care procurorul dispune ca suspectul sau inculpatul să îndeplinească obligațiile prevăzute la alin. (3), stabilește prin ordonanță termenul până la care acestea urmează a fi îndeplinite, care nu poate fi mai mare de 6 luni sau de 9 luni pentru obligații asumate prin acord de mediere încheiat cu partea civilă și care curge de la comunicarea ordonanței; (5) Ordonanța de renunțare la urmărire cuprinde, după caz, mențiunile prevăzute la art. 286 alin. (2), precum și dispoziții privind măsurile dispuse conform alin. (3) din prezentul articol și art. 315 alin. (2)-(4) termenul până la care trebuie îndeplinite obligațiile prevăzute la alin. (3) din prezentul articol și sancțiunea nedepunerii dovezilor la procuror, precum și cheltuielile judiciare; (6) În cazul neîndeplinirii cu rea-credință a obligațiilor în termenul prevăzut la alin. (4), procurorul revocă ordonanța. Sarcina de a face dovada îndeplinirii obligațiilor sau prezentarea motivelor de neîndeplinire a acestora revine suspectului ori inculpatului. O nouă renunțare la urmărirea penală în aceeași cauză nu mai este posibilă; (7) Ordonanța prin care s-a dispus renunțarea la urmărirea penală se comunică în copie persoanei care a făcut sesizarea, suspectului, inculpatului sau, după caz, altor persoane interesate".

Curtea a reținut că dispozițiile criticate contravin principiului legalității, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție, precum și prevederilor art. 124 alin. (1) coroborate cu art. 126 alin. (1), potrivit cărora justiția se înfăptuiește în numele legii și se realizează prin instanțele judecătorești stabilite de lege.

AGERPRES/(AS — autor: Mădălina Cochinescu Verman, editor: Mihai Simionescu, editor online: Adrian Dădârlat)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Justiţie

Cele mai citite din Justiţie

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe
Noul Agerpres