Bucureşti, 6 ian /Agerpres/ - Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) se reuneşte miercuri pentru a-şi alege noua conducere, pentru funcţia de preşedinte candidând judecătorul Mircea Aron, iar pentru vicepreşedinte - procurorul Luminiţa Palade.

Pe ordinea de zi a şedinţei plenului CSM se află şi prezentarea raportului de activitate al instituţiei pe anul 2015, în mandatul judecătorului Marius Tudose - preşedinte şi al procurorului Bogdan Gabor - vicepreşedinte.

Preşedinţia va fi reprezentată la şedinţa CSM de Simina Tănăsescu, consilier prezidenţial în cadrul Departamentului Reformă Instituţională şi Constituţională.

Candidaţii pentru şefia CSM trebuie să prezinte un proiect managerial care să cuprindă viziunea acestora referitoare la gestionarea competenţelor Consiliului şi rezolvarea aspectelor legate de resursele umane din sistemul judiciar şi proiectele aflate în derulare.

* Judecătorul Mircea Aron, care candidează pentru funcţia de preşedinte al Consiliului, spune, în proiectul de candidatură, că CSM trebuie să gestioneze în cele mai bune condiţii de transparenţă şi corectitudine procedurile privind numirea în funcţii de conducere la ÎCCJ, PÎCCJ şi DNA.

În opinia sa, o prioritate a CSM în 2016 ar trebui să fie sesizarea Parlamentului cu propunerile de modificare a legilor Justiţiei elaborate de Consiliu, în baza unei analize serioase a nevoilor sistemului şi care au făcut obiectul consultărilor cu instanţele de judecată, cu ÎCCJ, MP, INM.

"Propunerile aprobate de plenul CSM sunt expresia preocupării pentru consolidarea independenţei justiţiei, creşterea calităţii actului de justiţie şi îmbunătăţirea organizării sistemului judiciar, în contextul profundei reforme a legislaţiei înfăptuite prin adoptarea celor 4 coduri. (...) Plenul CSM a constatat că nevoile sistemului s-au modificat în cei 11 ani de la elaborarea şi aplicarea legilor justiţiei", precizează el.

Mircea Aron mai arată că o altă propunere punctuală care a stat în atenţia membrilor Consiliului este aplicarea din 2017 a dispoziţiei art.136 din Legea 304/2004 potrivit căreia atribuţiile MJ referitoare la bugetul instanţelor să fie preluate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Aron subliniază necesitatea ca, printr-o comunicare mai intensă cu comisiile juridice ale Parlamentului, împreună cu MJ, să fie deblocate modificările articolelor din Codul de procedură penală şi Codul penal, determinate de deciziile de neconstituţionalitate ale CCR.

"Nu este rezonabil ca acte de importanţa Codurilor, destinate publicului larg, să poarte ani în şir, în dreptul a numeroase articole, menţiunea de 'neconstituţional' ", consideră el.

Potrivit acestuia, o componentă importantă a activităţii CSM va rămâne cooperarea cu Comisia Europeană în cadrul MCV, el subliniind că ar fi nevoie de o coordonare mai strânsă şi un mesaj unitar cu MJ, ÎCCJ şi MP în comunicarea cu oficialii europeni, astfel încât informarea să nu fie distorsionată.

* Luminiţa Palade, candidat la funcţia de vicepreşedinte al Consiliului, consideră că se impune modificarea regulamentelor privind promovarea magistraţilor în funcţii de conducere şi de execuţie.

"În anul 2015, Consiliul Superior al Magistraturii a înaintat Ministerului Justiţiei propuneri de modificare a textelor Legii 304/ 2004 în ceea ce priveşte evaluarea şi promovarea magistraţilor. Concomitent, a fost modificat Regulamentul de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor. Procesul nu a fost finalizat. Întrucât procesul de modificare legislativă este de lungă durată şi impredictibil, se impune modificarea regulamentelor privind promovarea magistraţilor în funcţii de conducere şi funcţii de execuţie", se arată în proiectul privind principalele obiective care vor fi urmărite de Luminiţa Palade în calitate de vicepreşedinte al CSM.

Luminiţa Palade apreciază că apărarea independenţei şi reputaţiei profesionale a magistraţilor constituie un reper fundamental al activităţii CSM.

Consolidarea Inspecţiei Judiciare este apreciată ca fiind "o prioritate zero" a CSM.

"Inspecţia Judiciară trebuie sprijinită în ocuparea, în condiţii de transparenţă şi egalitate de şanse, a posturilor de inspector vacante. (...) Independenţa Inspecţiei Judiciare este dublată, în egală măsură, de responsabilitate, astfel încât derapajele şi vulnerabilităţile sistemului judiciar să fie îndreptate cu bună credinţă şi eficient", menţionează Palade.

Printre priorităţi se mai numără întărirea integrităţii sistemului judiciar, calitatea şi transparenţa actului de justiţie, o politică de resurse umane corelată cu încărcătura de dosare pe parchete şi instanţe de judecată şi stabilizarea personalului acestora.

Referitor la independenţa sistemului judiciar, în document se arată că ultimul raport MCV a invitat România "să efectueze o evaluare globală a procedurilor de numire în funcţii de conducere în cadrul magistraturii, astfel încât până în luna decembrie 2015 să existe în acest sens proceduri clare şi detaliate, bazate pe modelul procedurilor utilizate pentru numirea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie".

CSM are în componenţă 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor şi validaţi de Senat, doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept - ministrul Justiţiei, preşedintele ÎCCJ şi procurorul general al României. Mandatul membrilor aleşi este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii.

Consiliul este condus de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit.

Preşedintele şi vicepreşedintele CSM sunt desemnaţi dintre cei 14 membri aleşi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. AGERPRES/(AS - autor: Mădălina Cochinescu, editor: Georgiana Tănăsescu)