Bucureşti, 16 dec /Agerpres/ - Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis miercuri obiecţia de neconstituţionalitate formulată de preşedintele Klaus Iohannis referitoare la dispoziţii legate de măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din ţara noastră şi a constatat că sunt neconstituţionale.

Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES de CCR, Curtea a constatat că dispoziţiile articolului unic punctul 2 subpunctul 4 şi ale articolului unic punctul 4 (referitor la art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/ 2015) din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/ 2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/ 2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi ale art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/ 2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România sunt neconstituţionale.

Referitor la dispoziţiile articolului unic punctul 2 subpunctul 4 din lege, potrivit cărora "Preşedintele Comisiei Naţionale are vot egal cu ceilalţi membri şi, prin derogare de la prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/ 2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu este asimilat calităţii de conducător al autorităţii publice", Curtea a reţinut că derogarea impusă de textul criticat are efect direct în stabilirea cadrului procesual în care instanţa va putea analiza actul administrativ contestat sau refuzul nejustificat de a soluţiona o cerere, inclusiv în ceea ce priveşte stabilirea calităţii procesuale a autorităţii publice şi procedura executării silite a unei hotărâri judecătoreşti definitive.

Etapa judecătorească a recunoaşterii dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei trebuie să fie o etapă efectivă care se bucură de toate garanţiile recunoscute dreptului de acces liber la justiţie, precizează comunicatul CCR.

De asemenea, Curtea a reţinut că, prin derogarea impusă de textul criticat, legiuitorul a intrat în sfera puterii judecătoreşti, ceea ce încalcă principiul separaţiei puterilor în stat.

În ceea ce priveşte dispoziţiile articolului unic punctul 4 - referitor la art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/ 2015 -, potrivit cărora "Se exonerează de la plata amenzilor civile stabilite în temeiul art. 24 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/ 2004, cu modificările şi completările ulterioare, preşedintele Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor şi, respectiv, preşedintele Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor", Curtea a reţinut că singura modalitate de punere în executare a hotărârilor judecătoreşti definitive prin care instanţa a stabilit în sarcina autorităţii publice obligaţia de a face este cea prevăzută de dispoziţiile art. 24 din Legea nr. 554/ 2004 - referitoare la posibilitatea ca, la cererea creditorului, instanţa de executare să aplice conducătorului autorităţii publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.

Astfel, prin exonerarea reglementată de textul criticat este afectată singura posibilitate de a asigura punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti definitive, prin care s-a stabilit în sarcina Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor/ Comisiei Naţionale de Compensare a Imobilelor obligaţia de a face, ceea ce contravine prevederilor art. 21 din Legea fundamentală şi art. 6 par. (1) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Rotaru, editor: Georgiana Tănăsescu)