Bucureşti, 24 nov /Agerpres/ - Curtea Constituţională a României (CCR) a decis marţi ca fiind neconstituţional art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, care prevede că un salariat care ocupă o funcţie de conducere într-un sindicat nu poate fi concediat de către angajator, cu excepţia unor abateri disciplinare grave sau repetate.

CCR a luat în dezbatere marţi o excepţie de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, conform cărora: "(1) Concedierea salariaţilor nu poate fi dispusă: (...) g) pe durata exercitării unei funcţii eligibile într-un organism sindical, cu excepţia situaţiei în care concedierea este dispusă pentru o abatere disciplinară gravă sau pentru abateri disciplinare repetate, săvârşite de către acel salariat".

Potrivit unui comunicat al CCR remis AGERPRES, în urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii sunt neconstituţionale.

Curtea a reţinut că scopul reglementării, acela de a proteja activitatea sindicală prin instituirea unei măsuri de protecţie a mandatului exercitat de reprezentanţii aleşi în organele de conducere ale sindicatelor, nu poate veni în coliziune cu interesele angajatorului, care, respectând dispoziţiile criticate, este pus în situaţia de a suporta o sarcină excesivă, de natură a-i afecta dreptul de proprietate, consacrat de art.44 din Constituţie.

"Evident că o protecţie a persoanelor alese în organele de conducere ale sindicatului se impune, dar o astfel de protecţie trebuie să funcţioneze exclusiv în raport cu activitatea sindicală efectiv desfăşurată (asigurată, de altfel, de prevederile art. 220 alin.2 din Codul muncii), iar nu în ceea ce priveşte activitatea profesională, de bază, a angajatului, care este într-o situaţie juridică identică cu ceilalţi angajaţi sub aspectul incidenţei dispoziţiilor art.61 şi art.65 din Codul muncii", declară CCR.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională, respectiv Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Claudia Stănescu)