Bucureşti, 7 oct /Agerpres/ - Fostul şef al statului Traian Băsescu a declarat miercuri că este un fost preşedinte "destul de hărţuit", referindu-se la dosarele deschise pe numele lui de procurorii Parchetului General în urma unor plângeri depuse de oameni politici.

Traian Băsescu s-a prezentat miercuri, în jurul orei 8,30, la Judecătoria Sectorului 5, unde a fost citat în legătură cu o cerere a Parchetului General de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în dosarul răpirii jurnaliştilor români în Irak, dosarul fiind deschis în urma unei plângeri depusă de Corneliu Vadim Tudor.

Fostul preşedinte a stat în sala de judecată aproximativ o jumătate de oră, declarând la ieşire că a respins în faţa magistratului afirmaţiile lui Vadim Tudor.

"A fost foarte scurt. Este solicitarea Parchetului de redeschidere a dosarului. Am respins orice afirmaţie a lui Vadim Tudor cu privire la însuşirea unor sume. De asemenea, am arătat judecătoarei că operaţiunea a fost desfăşurată de serviciile secrete ale României, SIE, SRI şi serviciile Armatei, noi având trupe în Irak. De asemenea, am cerut Parchetului General, în cazul în care se va decide redeschiderea dosarului, să mă audieze foarte rapid, pentru că a trena în spaţiul public o astfel de suspiciune este defavorabilă inclusiv pentru România. Să presupui că un şef de stat şi-a însuşit din banii alocaţi unei operaţiuni în afara teritoriului naţional este inadmisibil", a declarat Băsescu.

El a catalogat acest dosar drept "o palmă pe obrazul Parchetului General", deoarece este vorba de o "delaţiune" făcută în luna noiembrie 2009, în timpul campaniei electorale.

"Sunt un fost preşedinte destul de hărţuit. Observ că pentru Parchetul General nu are nicio relevanţă nici morţii de la Revoluţie, nici Mineriada din 13-15 iunie. Relevanţă au reclamaţiile făcute de politicieni. Dar, asta este viaţa", a mai spus Băsescu.

În opinia sa, ar fi în avantajul lui ca dosarul răpirii jurnaliştilor din Irak să fie desecretizat, deoarece "ar confirma că este o prostie reclamaţia lui Vadim Tudor".

"Eu cred că desecretizarea dosarului depinde de cei care l-au secretizat. Asta am şi menţionat în declaraţia mea, că nu am secretizat nici măcar o foaie din dosarul răpirii jurnaliştilor. Nu era treaba mea partea operativă. Rolul meu a fost să pun cap la cap toate serviciile, pentru a colecta informaţia şi a face ca toate serviciile să lucreze în aceeaşi direcţie, dar nu eu am avut dosarul operaţiunii. El a avut cap de filă SIE", a adăugat Băsescu.

Răspunzând unei întrebări, Traian Băsescu a precizat că, dacă ar mai fi preşedinte, ar rezolva cazul românului răpit în Burkina Faso la fel cum a rezolvat răpirea celor trei jurnalişti în Irak.

Referindu-se la Omar Hayssam, fostul preşedinte a spus că este curios dacă sirianul chiar a fost operat de cancer, pentru că o expertiză se poate face cu uşurinţă şi acum.

Traian Băsescu nu a dorit să confirme dacă va candida la Primăria Capitalei, arătând încă nu s-a înscris în PMP.

"Nu am emoţii. Să se deschidă dosarul şi să ne lămurim. Eu am calitatea de intimat, adică de om reclamat. Vedem ce va face Parchetul pe urmă. În orice caz, după părerea mea, solicitarea de deschidere a acestui dosar este o palmă pentru România. Când se aduce în spaţiul public ideea că un şef de stat, în colaborare cu un general american, au putut să fure bani, iar autorităţile române fac un spectacol din lucrul acesta, nu prinde bine României. Dar, asta e viaţa", a declarat Traian Băsescu la intrarea în sediul instanţei.

Acest dosar a fost deschis după ce Corneliu Vadim Tudor a depus o plângere penală la Parchetul General în care îi acuza pe Traian Băsescu şi pe preşedintele PDL de la acea vreme, Vasile Blaga, că şi-au însuşit o parte din răscumpărarea plătită de statul român pentru eliberarea celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak în anul 2005.

În plângerea penală depusă la Parchet, Vadim Tudor aducea ca argumente afirmaţiile făcute într-o carte de fostul procuror DIICOT Ciprian Nastasiu şi anume că din suma plătită de statul român pentru eliberarea jurnaliştilor ar fi dispărut 4 milioane de euro. Potrivit lui Nastasiu, autorităţile de la Bucureşti ar fi trimis la Bagdad, prin intermediul SIE şi cu implicarea lui Traian Băsescu, aproximativ 12 - 13 milioane de euro, însă răpitorii ar fi primit doar 9 milioane de euro. El îl acuza pe Traian Băsescu că a clasificat pentru 50 de ani documentele despre negocierile din Irak şi suma reală plătită răpitorilor.

Iniţial, dosarul a fost înregistrat la Judecătoria Sectorului 5, care şi-a declinat competenţa în acest caz pe 28 mai 2015, cauza a ajuns apoi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţă care a retrimis dosarul la Judecătoria Sectorului 5. AGERPRES/(A - autor: Eusebi Manolache, editor: Cristian Anghelache)