Bucureşti, 23 apr /Agerpres/ - Procurorii DIICOT au destructurat o reţea de hoţi de bijuterii care dădea spargeri la magazine de lux din state UE, spargeri care nu durau mai mult de 60 de secunde.
"Începând cu anul 2013, DIICOT a monitorizat activitatea infracţională a unei grupări conduse de liderul Marian Adrian Botez, având ca scop săvârşirea unor infracţiuni de tâlhărie calificată şi furt calificat, pe tot teritoriul Uniunii Europene", a afirmat, joi, într-o conferinţă de presă, procurorul şef adjunct al DIICOT Giorgiana Hosu.
Gruparea era compusă din peste 100 de executanţi, toţi recrutaţi din judeţul Neamţ, care erau instruiţi, antrenaţi, controlaţi şi coordonaţi pentru a pătrunde în forţă în magazine de lux, de bijuterii şi ceasuri.
"Fiecare atac asupra acestor magazine dura 60 de secunde, fiecare participant avea un rol bine stabilit, se acţiona după metoda celebrei grupări sârbe 'Pantera Roz'. Prejudiciul total creat în acest dosar se cifrează în jurul sumei de 10.000.000 de euro", a spus Giorgiana Hosu.
În urma percheziţiilor s-au găsit foarte multe bijuterii şi ceasuri scumpe, iar procurorii au dispus sechestre asiguratorii asupra mai multor bunuri imobile şi autoturisme, printre care şi un Rolls Royce mov. Procurorul şef adjunct a mai spus că ancheta a costat circa 300.000 de euro, fiind printre cele mai scumpe anchete.
"Membrii grupării erau antrenaţi în imobile închiriate special în acest scop, cu geamuri acoperite cu folii negre, erau aduşi în aceste imobile cu saci negri pe cap, erau amprentaţi, li se întocmeau dosare personale, li se luau probe ADN. În aceste dosare erau menţionate numele membrilor familiei şi datele personale ale membrilor familiei, ale prietenilor, ale rudelor, ale prietenelor", a explicat Giorgiana Hosu.
Ea a adăugat că gruparea acţiona după un cod scris, denumit Regulamentul Academiei Infractorilor Români.
"Era un cod cu cinci capitole distincte referitoare la pregătirea psihică, la pregătirea fizică, teoretică, practică şi de anchetă prin care trebuia să treacă fiecare membru al aceste grupări. Academia Infractorilor Români figura în cod ca fiind întregistrată la Interpol, la Europol şi la DIICOT. Exista un comandant suprem, un contabil, ofiţeri activi de o anumită vârstă şi ofiţeri în rezervă, de peste 50 de ani, existau avocaţi pentru membrii grupării", a declarat Hosu.
Ea a precizat că imobilele unde se desfăşurau antrenamentele au fost închiriate în Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, iar programul de pregătire dura 90 de zile.
"În ţările în care acţionau, de pe teritoriul UE, erau punctate magazinele de lux, măsurile de protecţie a acestor magazine, erau stabilite posibilităţile de atac, traseele de fugă, niciodată nu se foloseau pentru fugă autoturisme, locul unde puteau fi îngropate temporar bunurile sustrase, tabăra infracţională fiind stabilită întotdeauna la periferia acestor oraşe", a spus Hosu.
Ea a explicat că nu se foloseau nici telefoane mobile sau alte echipamente sofisticate, resursa umană foarte disciplinată fiind elementul cheie care a dus la succesul acestei grupări timp de circa doi ani.
"Au fost jefuite în acest fel magazine de pe teritoriul Marii Britanii, Italiei, Franţei, Austriei, Belgiei, Olandei, Germaniei şi din Andorra. Toată marfa şi toate sumele de bani pe care le-au obţinut membrii grupării au fost aduse şi investite în România. Liderul şi locotenenţii grupării au fost monitorizaţi şi probaţi ca activitate infracţională pe teritoriul României de procurorii DIICOT", a precizat Hosu.
Ca şi mod de operare, în magazinul vizat intrau iniţial două persoane, îmbrăcate elegant, care se arătau interesate de achiziţionarea unui ceas. Acestea îi imobilizau pe bodyguarzi, în timp ce un al doilea rând al grupării intra cu topoare şi baroase şi spărgeau vitrinele, urmaţi de cei care luau bijuteriile şi le puneau într-un rucsac plasat frontal, totul, în mai puţin de 60 de secunde.
La o astfel de spargere se crea un prejudiciu de circa 500.000 euro, după cum a afirmat Hosu.
"Atunci când unul dintre membrii grupării era capturat, acesta comunica întotdeauna cu liderul prin scrisori adresate familiei sale, în care era folosit un limbaj codificat, prin care liderul grupării era atenţionat cu privire la greşelile comise care au dus la capturarea sa, la eventualele greşeli ale colegilor de echipă şi la participanţii rămaşi în libertate pe teritoriul acelui stat", a explicat procurorul şef adjunct al DIICOT.
Potrivit acesteia, gruparea funcţiona după Legea Omerta - "Nu văd, nu aud, nu vorbesc" - şi s-a descoperit o vorbă care umbla printre membrii grupării "Dacă te ia Garda, te mai întorci acasă, dar dacă te ia preotul, nu te mai întorci niciodată". AGERPRES/(A - autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Andreea Rotaru)
"Începând cu anul 2013, DIICOT a monitorizat activitatea infracţională a unei grupări conduse de liderul Marian Adrian Botez, având ca scop săvârşirea unor infracţiuni de tâlhărie calificată şi furt calificat, pe tot teritoriul Uniunii Europene", a afirmat, joi, într-o conferinţă de presă, procurorul şef adjunct al DIICOT Giorgiana Hosu.
Gruparea era compusă din peste 100 de executanţi, toţi recrutaţi din judeţul Neamţ, care erau instruiţi, antrenaţi, controlaţi şi coordonaţi pentru a pătrunde în forţă în magazine de lux, de bijuterii şi ceasuri.
"Fiecare atac asupra acestor magazine dura 60 de secunde, fiecare participant avea un rol bine stabilit, se acţiona după metoda celebrei grupări sârbe 'Pantera Roz'. Prejudiciul total creat în acest dosar se cifrează în jurul sumei de 10.000.000 de euro", a spus Giorgiana Hosu.
În urma percheziţiilor s-au găsit foarte multe bijuterii şi ceasuri scumpe, iar procurorii au dispus sechestre asiguratorii asupra mai multor bunuri imobile şi autoturisme, printre care şi un Rolls Royce mov. Procurorul şef adjunct a mai spus că ancheta a costat circa 300.000 de euro, fiind printre cele mai scumpe anchete.
"Membrii grupării erau antrenaţi în imobile închiriate special în acest scop, cu geamuri acoperite cu folii negre, erau aduşi în aceste imobile cu saci negri pe cap, erau amprentaţi, li se întocmeau dosare personale, li se luau probe ADN. În aceste dosare erau menţionate numele membrilor familiei şi datele personale ale membrilor familiei, ale prietenilor, ale rudelor, ale prietenelor", a explicat Giorgiana Hosu.
Ea a adăugat că gruparea acţiona după un cod scris, denumit Regulamentul Academiei Infractorilor Români.
"Era un cod cu cinci capitole distincte referitoare la pregătirea psihică, la pregătirea fizică, teoretică, practică şi de anchetă prin care trebuia să treacă fiecare membru al aceste grupări. Academia Infractorilor Români figura în cod ca fiind întregistrată la Interpol, la Europol şi la DIICOT. Exista un comandant suprem, un contabil, ofiţeri activi de o anumită vârstă şi ofiţeri în rezervă, de peste 50 de ani, existau avocaţi pentru membrii grupării", a declarat Hosu.
Ea a precizat că imobilele unde se desfăşurau antrenamentele au fost închiriate în Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, iar programul de pregătire dura 90 de zile.
"În ţările în care acţionau, de pe teritoriul UE, erau punctate magazinele de lux, măsurile de protecţie a acestor magazine, erau stabilite posibilităţile de atac, traseele de fugă, niciodată nu se foloseau pentru fugă autoturisme, locul unde puteau fi îngropate temporar bunurile sustrase, tabăra infracţională fiind stabilită întotdeauna la periferia acestor oraşe", a spus Hosu.
Ea a explicat că nu se foloseau nici telefoane mobile sau alte echipamente sofisticate, resursa umană foarte disciplinată fiind elementul cheie care a dus la succesul acestei grupări timp de circa doi ani.
"Au fost jefuite în acest fel magazine de pe teritoriul Marii Britanii, Italiei, Franţei, Austriei, Belgiei, Olandei, Germaniei şi din Andorra. Toată marfa şi toate sumele de bani pe care le-au obţinut membrii grupării au fost aduse şi investite în România. Liderul şi locotenenţii grupării au fost monitorizaţi şi probaţi ca activitate infracţională pe teritoriul României de procurorii DIICOT", a precizat Hosu.
Ca şi mod de operare, în magazinul vizat intrau iniţial două persoane, îmbrăcate elegant, care se arătau interesate de achiziţionarea unui ceas. Acestea îi imobilizau pe bodyguarzi, în timp ce un al doilea rând al grupării intra cu topoare şi baroase şi spărgeau vitrinele, urmaţi de cei care luau bijuteriile şi le puneau într-un rucsac plasat frontal, totul, în mai puţin de 60 de secunde.
La o astfel de spargere se crea un prejudiciu de circa 500.000 euro, după cum a afirmat Hosu.
"Atunci când unul dintre membrii grupării era capturat, acesta comunica întotdeauna cu liderul prin scrisori adresate familiei sale, în care era folosit un limbaj codificat, prin care liderul grupării era atenţionat cu privire la greşelile comise care au dus la capturarea sa, la eventualele greşeli ale colegilor de echipă şi la participanţii rămaşi în libertate pe teritoriul acelui stat", a explicat procurorul şef adjunct al DIICOT.
Potrivit acesteia, gruparea funcţiona după Legea Omerta - "Nu văd, nu aud, nu vorbesc" - şi s-a descoperit o vorbă care umbla printre membrii grupării "Dacă te ia Garda, te mai întorci acasă, dar dacă te ia preotul, nu te mai întorci niciodată". AGERPRES/(A - autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Andreea Rotaru)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.