La 20 iunie 2017, se împlinesc 20 de ani de la inaugurarea oficială a Memorialului victimelor comunismului şi al rezistenţei Sighet, considerat primul memorial dedicat victimelor comunismului, pe locul unei foste închisori. La doar un an de la deschidere, Consiliul Europei a declarat Memorialul de la Sighet printre principalele locuri de păstrare a memoriei continentului, alături de Memorialul de la Auschwitz şi Memorialul Păcii din Normandia.

Gândit şi propus în anul 1992 de scriitoarea Ana Blandiana, la vremea respectivă preşedinta Alianţei Civice, proiectul Memorialului a convins numeroşi istorici, arhitecţi şi constructori care şi-au adus aportul la realizarea sa, potrivit http://www.memorialsighet.ro/.

Un pas important pentru înfăptuirea Memorialului de la Sighet a fost făcut de aceeaşi Ana Blandiana în 1993, atunci când a predat proiectul Consiliului Europei. Doi ani mai târziu, Consiliul Europei a luat Memorialul sub egida sa. Tot în 1993, a fost înfiinţat Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului, la iniţiativa lui Romulus Rusan (13 martie 1935 - 8 decembrie 2016). Prestigioasa instituţie, parte a Memorialului, s-a implicat activ în renovarea fostei închisori şi în organizarea muzeului de la Sighet. Până în prezent, Centrul a realizat peste şase mii de ore de înregistrări, 43.000 de pagini de carte şi a tezaurizat zeci de mii de documente (file, fotografii, casete audio şi video). 

În 1997, în ziua de 12 iunie, Legea nr. 95 a fost publicată în Monitorul Oficial, prin care complexul ''Memorialul victimelor comunismului şi al rezistenţei Sighet'' a fost declarat ansamblu de interes naţional. Complexul cuprinde închisoarea Sighet, transformată în muzeu, cimitirul Cearda şi terenul aferent, situate în municipiul Sighetu Marmaţiei, judeţul Maramureş. Conform site-ului oficial al Memorialului, deşi acesta este situat departe de Capitală, el este în centrul Europei de Est, având ca scop atât păstrarea memoriei poporului român, cât şi a altor popoare, ''cărora timp de jumătate de secol li s-a indus o istorie falsă''.

Mai exact, ansamblul de la Sighet aminteşte de detenţiile arbitrare în condiţii inumane, de hărţuirea morală, de deportări şi de supravegherea de zi cu zi la care au fost supuşi cei care au cerut mai multă democraţie în România şi în Europa de Est, precum şi cei consideraţi "periculoşi" din cauza funcţiei sau originii lor.

În România doar, peste 600.000 de persoane au fost condamnate şi închise din motive politice de către regimul comunist între 1945 şi 1989, potrivit centrului de cercetare asociat Memorialului.

Închisoarea de la Sighet a fost construită în 1897, de autorităţile austro-ungare, notează site-ul http://www.memorialsighet.ro/. După 1945, prin Sighet se făcea repatrierea foştilor prizonieri şi foştilor deportaţi din U.R.S.S. În perioada 1948-1950, au fost închişi aici elevi, studenţi şi ţărani din rezistenţa maramureşeană.

În zilele de 5-6 mai 1950, au fost aduşi la penitenciarul Sighet peste o sută de demnitari din întreaga ţară (foşti miniştri, academicieni, economişti, militari, istorici, ziarişti, politicieni). În toamna aceluiaşi an, au fost transportaţi la Sighet şi 45-50 de episcopi şi preoţi greco-catolici şi romano-catolici. În august 1951, au fost transferaţi din penitenciarul Galaţi membrii lotului PNŢ. Printre personalităţile care şi-au pierdut viaţa în detenţia de la Sighet este şi fostul lider ţărănist, fost premier al României, Iuliu Maniu.

Într-una din curţile interioare ale fostei închisori, a fost construit, în 1997, un Spaţiu de Reculege şi Rugăciune, după proiectul arhitectului Radu Mihăilescu. Într-o altă curte, este amplasat un grup statuar intitulat ''Cortegiul Sacrificaţilor'', realizat de sculptorul Aurel Vlad. Opera de artă înfăţişează optsprezece siluete umane mergând spre un zid care le închide orizontul, conduse de mâna unui personaj fără cap.

Începând din 2003, în fiecare an de Înălţarea Domnului / Ziua Eroilor, la Muzeul Memorial, cu ocazia Zilei Memoriei - Ziua Porţilor Deschise, vin la Sighet, într-un adevărat pelerinaj, foşti deţinuţi politici, familiile şi urmaşii lor din toată ţara. Cu acest prilej sunt organizate dezbateri şi expoziţii, au loc lansări de cărţi şi concerte, iar în Cimitirul Săracilor se face o slujbă de pomenire pentru cei morţi în închisori, în lagăre, în deportări.

La 9 mai 2013, s-a deschis, la Bucureşti, un Spaţiu expoziţional permanent, intitulat ''Memoria ca formă de justiţie''. Amplasată pe strada Jean-Louis Calderon nr. 66, expoziţia cuprinde un mic eşantion al Sighetului. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea)