Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, prima agenţie de presă din România, s-a numit, de-a lungul vremii, Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română, Agenţia Telegrafică Română "Orient-Radio" - RADOR, Agenţia Română de Presă - AGERPRES, Agenţia Naţională de Presă ROMPRES şi, din 2008, Agenţia Naţională de Presă AGERPRES.

La începutul anului 1889, la 27 martie (st. n.), a fost înfiinţată prima agenţie de presă ''românească, naţională şi autonomă'', având titulatura de Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română, din iniţiativa ministrului de Externe de atunci, P.P. Carp. Documentele oficiale care au stat la baza înfiinţării primei agenţii naţionale de presă datează din zilele de 15/27 şi 16/28 martie 1889, ambele conţinând în mare aceleaşi înscrisuri. Această instituţie de presă funcţiona în subordinea Ministerului Afacerilor Străine şi avea datoria ''să transmită în străinătate ştiri privind România'', iar de acolo să primească şi să difuzeze ''un serviciu exact şi rapid al tuturor ştirilor de interes general sau special pentru România''.

În 24 ianuarie/5 februarie 1889, ministrul de Externe al României, P.P. Carp, a cerut Direcţiunii Generale a Telegrafelor şi Poştelor, din subordinea Ministerului de Interne, să ofere Agenţiei Telegrafice Române, care era în curs de organizare, o ''odae mare în casele ce le ocupă''. În aceeaşi zi, directorul general al telegrafelor şi poştelor a luat măsurile cuvenite pentru ca, de la 1/13 aprilie, acelaşi an, ''să se pună la dispoziţiunea noii agenţii telegrafice române ce este în ajun a se înfiinţa'' spaţiul solicitat. Practic, Agenţia Telegrafică a României şi-a început activitatea la 30 martie/11 aprilie 1889, când a expediat la Viena ''prima telegramă''. Primul director al Agenţiei a fost M. Brăneanu.

La 1 iulie 1905, a fost înfiinţat serviciul comercial al Agenţiei Române.

În condiţiile ofensivei germane, la sfârşitul anului 1916, Agenţia Română a fost evacuată din Palatul Poştelor. Oficial, Ministerul de Externe anunţa, la 2 noiembrie 1917, legaţia de la Paris că ''Agenţia Română nu mai funcţionează''.

La 16 iunie 1921 au fost puse bazele primei agenţii naţionale de presă în accepţiune modernă: Orient Radio RADOR. În 1926, Parlamentul României a aprobat Legea pentru reorganizarea şi funcţionarea societăţii RADOR - Agenţie de informaţii telegrafice.

Regele Mihai a semnat, la 28 decembrie 1944, decretul-lege 657, privind modificarea legii şi statutului Societăţii Orient Radio. Aceasta şi-a schimbat denumirea în ''RADOR - Agenţie de informaţii telegrafice'', iar durata de funcţionare a agenţiei a devenit nelimitată.

După instaurarea puterii comuniste, Decretul 217 din 20 mai 1949 a consfinţit crearea AGERPRES şi, totodată, a abrogat legea privind funcţionarea RADOR.

La 8 ianuarie 1990, după Revoluţia din decembrie 1989, a fost aprobat decretul-lege prin care AGERPRES devenea Agenţia Naţională de Presă ROMPRES şi rămânea sub autoritatea statului.

În 2003, a fost aprobată Legea nr. 19 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES, conform căreia aceasta se organiza şi funcţiona ca instituţie publică autonomă, de interes naţional, cu personalitate juridică, independentă editorial, sub controlul Parlamentului.

Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat la 15 aprilie şi, respectiv, 24 iunie 2008, propunerea de modificare a legii nr. 19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES, prin care aceasta revenea la numele de AGERPRES.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES este afiliată la Alianţa Europeană a Agenţiilor de Presă (EANA) şi este membru al Asociaţiei Agenţiilor de Presă din Balcani (ABNA-SE) (din 1995). Agenţia are corespondenţi în majoritatea judeţelor ţării.

La 17 septembrie 2013, a avut loc rebrandingul AGERPRES, eveniment care a introdus atât schimbarea identităţii vizuale, cât şi un nou format ce presupune dezvoltarea zonei multimedia, orientarea către mediul on-line, precum şi conceptualizarea a ceea ce numim ''jurnalist complet''. Tot în 2013, la sfârşitul anului, AGERPRES a organizat, pentru prima dată în România, conferinţa Asociaţiei Agenţiilor de Presă din Balcani (ABNA-SE), aflată la cea de a 22-a ediţie. Totodată, Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a preluat din 9 decembrie 2013, pentru un an, preşedinţia Asociaţiei Agenţiilor de Presă din Balcani (ABNA-SE).

La 14 noiembrie 2014, directorul general al AGERPRES Alexandru Giboi a fost ales în funcţia de secretar general al Asociaţiei Agenţiilor de Presă din Balcani şi Sud-Estul Europei (ABNA-SE), iar la 25 noiembrie 2014, a fost ales membru al board-ului BSANNA - Asociaţia Agenţiilor Naţionale de Presă din zona Mării Negre.

Anul 2014 a reprezentat pentru Agenţia Naţională de Presă AGERPRES aniversarea a 125 de ani de existenţă. Cu acest prilej, Agenţia Naţională de Presă a fost decorată, la 26 martie 2014, de Casa Regală a României, cu distincţia ''Nihil Sine Deo''. La 29 septembrie 2014, cei 125 de ani de activitate neîntreruptă a Agenţiei au fost sărbătoriţi la Palatul Elisabeta, ceremonia desfăşurându-se în prezenţa principesei Margareta şi a principelui Radu.

La 16 decembrie 2014, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, i-a oferit directorului general al AGERPRES, Alexandru Giboi, o copie a actului de înfiinţare a instituţiei de presă, precum şi placheta MAE. Bogdan Aurescu a făcut cunoscut faptul că printre beneficiarii informaţiilor agenţiei, în acea perioadă, se numărau regele, preşedintele Consiliului de Miniştri şi Ministerul Afacerilor Străine.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a primit, la 19 decembrie 2014, Diploma Distincţia Culturală, conferită în debutul festivităţii decernării Premiilor Academiei Române.

Printre proiectele editoriale pe care Agenţia Naţională de Presă le-a lansat în anul 2015 s-au numărat: ''Expo 2015'', dedicat Expoziţiei Universale de la Milano; ''Dincolo de istorie'', cu materiale jurnalistice dedicate unor monumente istorice din România; ''Pe urmele lui Enescu'', care a cuprins reportaje şi interviuri omagiale; ''Jocurile europene Baku 2015''; ''#MemorialColectiv''.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a organizat conferinţa internaţională cu titlul ''Agenţiile de presă în secolul al XXI-lea - Respectarea drepturilor de autor este cheia spre evoluţie în media'', ce a avut loc la 26 iunie 2015, la Bucureşti, şi a marcat 20 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei Agenţiilor de Presă din Balcani ABNA-SE.

La 25 septembrie 2015, directorul general al AGERPRES, Alexandru Giboi, a fost ales membru al board-ului Alianţei Europene a Agenţiilor de Presă, în urma Adunării Generale a EANA de la Geneva, Elveţia. Directorul general al AGERPRES a participat, în perioada 1-3 octombrie, la cea de-a XXIV-a Adunare Generală a ABNA-SE şi la Conferinţa cu tema ''A 20-a aniversare a ABNA-SE - Provocări şi oportunităţi'', atât în calitate de reprezentant al AGERPRES, cât şi de secretar general al Asociaţiei.

În noiembrie 2015, Agenţia Naţională de Presă a câştigat pentru a douăsprezecea oară şi pentru a cincea oară consecutiv Trofeul la secţiunea "Agenţii de presă" acordat de organizatorii Târgului Internaţional Gaudeamus - Carte de învăţătură.

La 8 decembrie 2015, a fost lansat fluxul public ce se adresează tuturor publicaţiilor care doresc să acceseze în mod gratuit cele mai importante ştiri ale momentului din domeniile: politică, economie, justiţie, social, sci&tech, sănătate, externe, cultură, mediu, sport, lifestyle, documentare.

În 2016, la 16 martie, arhiva fotografică a AGERPRES a fost evidenţiată în cadrul unui eveniment special, la Palatul Parlamentului, la care au participat personalităţi ale lumii politice, culturale şi sportive din România şi străinătate. AGERPRES deţine o arhivă vastă de fotografii, ce cuprinde peste 10 milioane de imagini realizate din 1927 până în prezent. Sute de mii de filme şi aproximativ 5.000 de plăci fotografice sunt cuprinse în arhivă, fiecare film având între 20 şi 40 de fotograme, placa fiind singulară.

Ulterior, au fost expuse imagini de arhivă la Iaşi, în cadrul Festivalului Serile Filmului Românesc, la reuniunea Consiliului Consultativ Mass-Media România-Republica Moldova, care s-a desfăşurat la Chişinău, la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), în cadrul unei expoziţii deschise în perioada 23 mai-31 iulie, la Cinema ''Florin Piersic'', cu ocazia Concertului caritabil ''World doctors Orchestra''. Itinerariul fotografiilor de arhivă a continuat şi în toamna anului 2016, când expoziţia "Descoperă Arhiva Fotografică AGERPRES" a fost deschisă la Muzeul Naţional Cotroceni, între 14 septembrie- 14 octombrie. La 13 octombrie, expoziţia a fost vernisată în deschiderea celei de-a 36-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film Documentar, Diaporamă şi Fotografie "Toamnă la Voroneţ", de la Gura Humorului, judeţul Suceava.

În 17 martie, AGERPRES a organizat conferinţa "Protecţia jurnaliştilor şi libertatea presei", pentru a identifica soluţii destinate îmbunătăţirii desfăşurării activităţilor din mass-media. Printre invitaţi s-au numărat John J. Daniszewski - vicepreşedinte al Associated Press, Clive Marshall - CEO al Press Association, Erik Nylen - secretar general al EANA, Ricardo Gutiérrez - secretar general al Federaţiei Europene a Jurnaliştilor.

O conferinţă comună ABNA-SE-BSANNA cu titlul ''Rolul agenţiilor de presă în perioadă de criză'' s-a desfăşurat la Sofia, în perioada 7-11 septembrie 2016. La deschiderea conferinţei, organizată de agenţia de presă bulgară BTA, a participat şi directorul general al AGERPRES, Alexandru Giboi, care a subliniat responsabilitatea uriaşă a mass-media faţă de societate.

La 5 octombrie 2016, Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a lansat fluxul de ştiri în limba maghiară, care se adresează publicaţiilor în limba maghiară din România şi de peste hotare, instituţiilor publice, precum şi vorbitorilor nativi de limbă maghiară din întreaga lume, care doresc să fie la curent cu cele mai importante ştiri ale zilei din domeniile politică, economie, justiţie, social, sci&tech, sănătate, externe, cultură, mediu, sport, lifestyle.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a lansat în premieră, la 30 noiembrie, la sediul ONU, în New York, primul Facebook Messenger NewsBot din România, AGERPRES NewsBot, precum şi documentarul video "Tărâmul dintre ape" despre Delta Dunării, prezentat în premieră. La eveniment a fost prezentată şi o parte din arhiva fotografică AGERPRES. AGERPRES NewsBot îi ajută pe utilizatorii de Facebook să identifice cele mai importante ştiri în limba engleză ale agenţiei, într-un mod uşor, interactiv şi practic. AGERPRES NewsBot este parte a proiectului AGERPRES Innovation Lab, o iniţiativă a Agenţiei Naţionale de Presă dedicată creării unui mediu de inovare, care vizează testarea şi implementarea celor mai noi tehnici de producţie şi distribuţie media la nivel naţional şi internaţional.

La 9 decembrie, AGERPRES a proiectat documentarul video "Tărâmul dintre ape" la Universitatea Columbia din New York, pelicula ajungând astfel şi la studenţi şi profesori din cadrul Centrului pentru Europa de Est şi Centrală.

În zilele de 12 şi 13 decembrie, la Cinema Muzeul Ţăranului a fost proiectat documentarul "Descoperă România cu Peter Hurley", realizat de redacţia Video a AGERPRES. Irlandezul Peter Hurley, stabilit în ţara noastră, a plecat în 2012, pe jos, de la Săpânţa până la Muzeul Ţăranului Român din Capitală, descoperind, astfel, pas cu pas, ce înseamnă România reală. Documentarul "România cu Peter Hurley" a fost prezentat în cadrul primei ediţii a Festivalului de Film Românesc în China, desfăşurat la Beijing, Shanghai şi Xi'an, în perioada 14 - 24 noiembrie, în organizarea Institutului Cultural Român (ICR). AGERPRES (Documentare - Irina Andreea Cristea, Horia Plugaru; editor: Mariana Zbora-Ciurel)