Luna martie, denumită mărţişor, germinar sau făurel în tradiţia românească populară, reprezintă a treia lună a anului în calendarul gregorian şi are 31 de zile. Ziua are 12 ore, iar noaptea are 12 ore.

Denumirea lunii martie vine din latinescul "martius", numele zeului Marte (Mars în latină), fiul lui Jupiter şi al Junonei, fiind una dintre cele trei divinităţi protectoare ale Romei (alături de Jupiter şi Quirinus), potrivit site-ului traditii.ro. Romanii îl considerau drept protectorul lor şi tatăl lui Romulus. Era, la origine, zeul renaşterii naturii, devenind mai târziu zeul războiului şi al agriculturii. A fost identificat de timpuriu cu Ares, din mitologia greacă. Grecii numeau luna martie ''Elaphebolion''.

Sub împăratul Romulus al Romei, anul începea cu această lună, abia în anul 45 î.Hr., Iulius Cezar a introdus Calendarul iulian, anul începând la 1 ianuarie.

Martie începe cu aceeaşi zi a săptămânii ca şi luna februarie, cu excepţia anilor bisecţi şi ca luna noiembrie în fiecare an.

Românii sărbătoresc venirea primăverii într-un mod unic, la începutul lunii martie. Mărţişorul, simbol al renaşterii naturii şi al revenirii la viaţă a naturii după iarna îndelungată, marchează şi începutul anului agrar.

La 1 martie, în calendarul ortodox, este ziua Evdochiei, o femeie martir, numită şi Dochia. Sărbătoarea este de fapt apriori timpurilor creştine, iar Dochia este un personaj păgân. Legendele spun că Baba Dochia era, printre altele, o femeie care aducea zilele urâte de la începutul lunii martie, numite şi Zilele Babei.

În luna martie începe aratul, semănatul, se curăţă livezile şi grădinile, se scot stupii de la iernat şi se ''retează'' fagurii de miere utilizaţi ca leac în medicina populară. Sărbătorile cu dată fixă şi mobilă, în special Mucenicii sau Sfinţii, alcătuiesc un străvechi început de an agrar, cu obiceiuri vechi şi de o mare frumuseţe.

Tradiţia populară are mai multe preziceri pentru această lună a anului. În luna martie, în câte zile va fi negură în tot atâtea în cursul anului vor fi ploi, iar în câte zile va fi rouă în atâtea va fi brumă după Paşte, şi în tot atâtea zile în luna august vor fi neguri din care cauză vor fi stricăciuni în holde şi poame. Dacă în luna martie nu va ploua va fi o recoltă bogată de grâu.

Soarele - Luna
Hotarele scurgerii diurne a timpului sunt marcate de răsărit, când Soarele se ridică deasupra liniei orizontului, indicând începutul zilei de muncă, şi de apus, când Soarele coboară sub linia orizontului, moment numit, zonal, asfinţit, scăpătatul Soarelui.

Soarele: la începutul lunii răsare la ora 6 h 53 m şi apune la ora 18 h 04 m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 6 h 00 m şi apune la ora 18 h 41 m.

Martie începe (astrologic) cu soarele în semnul Peştilor şi sfârşeşte în semnul Berbecului.

Primăvara astronomică începe odată cu echinocţiul de primăvară care are loc la 20 martie: 12 h 29 m.

La 21 martie se face trecerea din Zodia Peştilor în Zodia Berbecului, care se încheie la 20 aprilie.

În România, ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene. Astfel, din ultima duminică a lunii martie, 26 martie, ora 03:00 devine ora 04:00 (ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3). Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (29).

Luna - reprezintă perioada de timp cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.

Fazele Lunii: la 5 martie - Luna la Primul Pătrar 13 h 32 m; la 12 martie - Lună Plină (Luna începe să descrească) 16 h 54 m; la 20 martie - Luna la Ultimul Pătrar 18 h 58 m; la 28 martie - Lună Nouă (Luna începe să crească) - 05 h 57 m, potrivit Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu.. AGERPRES /(Documentare-Daniela Dumitrescu; editor: Marina Bădulescu)