Prima eclipsă din 2017, care se produce în noaptea de 10 spre 11 februarie (vineri/sâmbătă), este o eclipsă de Lună prin penumbră şi poate fi observată din România.

Eclipsa de Lună durează 4 ore şi 23 de minute şi se va vedea în întregime din Africa, Europa şi Oceanul Atlantic.

Fenomenul astronomic începe pe 11 februarie la ora 0 şi 32 de minute, în acel moment Luna aflându-se sus pe cer, înspre sud, la aproape 58° deasupra orizontului.

Pentru că Luna nu va trece prin umbra Pământului, ci prin penumbră, întunecarea discului nu va fi foarte mare, fiind observabilă o nuanţă gălbuie în partea superioară a discului, în momentul maximului şi 30-40 de minute înainte şi după. Maximul se va produce la ora 2 şi 44 de minute, moment în care Luna se va afla înspre sud-vest, la 47° deasupra orizontului, potrivit informaţiilor de pe site-ului astro-urseanu.ro.

Eclipsa de Lună prin penumbră se încheie la ora 4 şi 55 de minute, când Luna se va afla înspre vest, la 27° deasupra orizontului.

Următoarea eclipsă de Lună din 2017 este parţială, se produce pe 7 august şi va fi vizibilă din ţara noastră.

În perioada de rotaţie a astrului în jurul Pământului, care durează aproximativ 29 de zile şi jumătate, se disting patru faze: Lună Nouă, Primul Pătrar, Lună Plină, Ultimul Pătrar.

O eclipsă de Lună se produce întotdeauna în momentul fazei de Lună Plină, deci când Soarele este în opoziţie cu Luna. Lunaţiile - Luna Nouă sau Luna Plină - se produc la fiecare 2 săptămâni, dar eclipse se produc, de regulă, de patru ori pe an.

Fenomenul de Lună Plină reprezintă perioada de apogeu a influenţei Lunii asupra planetei noastre. În ciclul Lunar, acest moment este foarte important, evidenţiat mai ales în tradiţia astrologică orientală, care arată că înainte cu două zile de Luna Plină influenţa acestui astru este deosebit de benefică asupra planetei noastre. Ziua cu Lună Plină este cea în care simţul măsurii şi al armoniei sunt mult mai uşor accesibile fiecărei fiinţe umane. Este ziua în care putem să ne temperăm pornirile şi ambiţiile egoiste prin conştientizarea adevăratelor noastre aspiraţii, fiind o zi pe care merită să o consacrăm iubirii, artei, frumuseţii, acţiunilor pline de dăruire. În tradiţia populară se spune, cu privire la hrană, că este important să lăsăm de fiecare dată loc şi digestiei, adică să nu mâncăm până la saturaţie, ci să ne oprim cu puţin înainte, scrie site-ul http://astrohelios.ro.

Pământul are întotdeauna o umbră în spaţiu creată de lumina Soarelui, care are o parte centrală mai întunecată şi o parte externă mai puţin întunecată, numită penumbră. În timpul unei eclipse de Lună, corpul ceresc intră, treptat, în umbra Pământului. La un moment dat, Luna poate dispărea aproape de tot, fiind vizibilă doar ca un disc de culoare roşie închisă, numită "Lună sângerie". Aceasta este o eclipsă totală de Lună.

Dacă Luna nu intră în întregime în umbra Pământului, ci trece pe deasupra sau pe sub centrul umbrei, este posibil ca discul Lunii să nu fie acoperit în totalitate, ci doar ''muşcat'' foarte tare. Aceasta se numeşte eclipsă parţială de Lună.

Dacă Luna trece doar prin partea externă a umbrei, prin penumbră, avem o eclipsă de Lună prin penumbră. Penumbra nu cauzează modificări importante asupra astrului, adică nu se întunecă, dar se susţine, totuşi, că suprafaţa Lunii devine un pic gălbuie.

Eclipsele de Lună, mai puţin spectaculoase, se petrec când Luna intră în ''umbra'' Pământului. Aceste tipuri de eclipsă furnizează specialiştilor date extrem de importante privind atmosfera Pământului, gradul de poluare a acesteia, efectele radiaţiei solare asupra atmosferei şi altele, Luna comportându-se ca un ecran pe care putem ''citi'' particularităţile atmosferei Pământului. De asemenea, eclipsele de Lună furnizează date folosite şi pentru măsurarea vitezei de răcire a scoarţei lunare, în intervalul în care aceasta este lipsită de căldura Soarelui.

Cea mai veche eclipsă de Lună consemnată a avut loc în anul 3450 î.Hr. În vechile culturi, când avea loc o eclipsă, oamenii spuneau că soarele sau luna au fost înghiţite de balaur sau de dragon. În cultura veche românească, oamenii spuneau că erau mâncate de vârcolaci. AGERPRES/ (Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Ionela Gavril)