Luna februarie este a doua lună a anului în Calendarul Gregorian. Ziua are 11 ore şi noaptea are 13 ore.

Denumirea lunii februarie derivă din latinescul ''februarius'' - de la ''februa'' - luna în care avea loc Festivalul de purificare. Purificarea era menită caselor şi câmpiilor, astfel lucrurile vechi din case erau aruncate şi pământul era pregătit pentru însămânţările de primăvară. Februarie a fost adăugată în calendarul roman în secolul al VII-lea î.Hr., împreună cu luna ianuarie. Această lună era închinată zeului împărăţiei subpământene Februs.

Calendarul evenimentelor astronomice în 2017

Soarele: la începutul lunii, răsare la 07 h 34 m şi apune la 17 h 25 m, iar la sfârşitul lunii răsare la 06 h 55 m şi apune la 18 h 02 m.

Luna februarie este marcată de două eclipse: una de Lună prin penumbră, care se produce la 11 februarie la 02 h 43 m şi va fi vizibilă în România, iar a doua eclipsă inelară de Soare, se va produce la 26 februarie şi nu va fi vizibilă din ţara noastră.

La data de 19 februarie, se face trecerea în semnul zodiacal Peşti.

Luna - reprezintă perioada de timp cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare, se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.

Fazele Lunii: la 4 februarie - Luna la Primul Pătrar la 06 h 19 m; la 11 februarie - Lună Plină (Luna începe să descrească) la 02 h 33 m; la 18 februarie - Luna la Ultimul Pătrar la 21 h 33 m; la 26 februarie - Lună Nouă (Luna începe să crească) la 16 h 58 m, potrivit Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu.

După anul 2016, care a fost un an bisect, anul 2017 este un an comun având 365 zile, luna februarie fiind de 28 zile, spre deosebire de 29 de zile în anii bisecţi.

Februarie în tradiţia populară

În tradiţia noastră populară, luna februarie se numeşte Faur. Denumirea este legată de meşterii fauri, lucrători ai fierului, care pregătesc uneltele de muncă, ascut sau confecţionează fiarele sau cuţitele de plug pentru începerea muncii câmpului. Pentru că are numai 28 de zile sau 29 în anii bisecţi, Faur este considerat fratele cel mic al lunilor anului.

Potrivit interpretării populare, timpul reflectă capriciile copilului Faur: când râde şi zâmbeşte, e frumos, când plânge bate viscolul, când e supărat dă ger de crapă pietrele. Conform datinei, în februarie se încheie şezătorile şi, împreună cu acestea, distracţiile tinerilor din serile şi nopţile lungi de iarnă. Luna februarie este marcată de două sărbători populare mai importante: Ziua Ursului şi Dragobetele.

Ziua Ursului este o sărbătoare cu dată fixă (2 februarie), care deschide Anul Nou viticol şi pomicol. Ziua Ursului ocupă, în calendarul popular, ziua de mijloc a Filipilor de Iarnă (Muntenia, Oltenia) sau a Martinilor de Iarnă (Banat).

Ursului, dovadă a caracterului divin, nu i se spune în această zi pe nume - urs, iar prin locurile lui obişnuite de trecere i se lasă, de obicei, o pulpă de viţel. Dacă, totuşi, trebuia să i se pronunţe numele, i se zicea, cu respect, ăl Bătrân, moş Martin, Moş.

Conform tradiţiei, ursul ar ieşi în ziua lui din bârlog să-şi privească umbra pe zăpadă. Dacă este frig, ceaţă şi nu-şi vede umbra, îşi dărâmă bârlogul, trage un joc, merge la râu şi bea o gură de apă şi îşi vede de treburi prin pădure. Dacă timpul este frumos, e Soare şi îşi vede umbra pe zăpadă, intră din nou în bârlog, pentru că iarna va mai dura 40 de zile.

În calendarul creştin ortodox, la această dată se prăznuieşte Întâmpinarea Mântuitorului Iisus Hristos.

Pentru români, sărbătoarea ''Dragobetelui'' (24 februarie), o sărbătoare tradiţională şi veche românească, este înlocuită în ultimul timp cu sărbătoarea occidentală ''Sf. Valentin''.

Numele ''Dragobete'' vine de la ''beat de dragoste'' şi se mai numeşte ''Sfântul Ion de primăvară'', cel care este fiul Babei Dochia. I se mai spune şi Dragomiru-Florea sau ''Granguru'' pentru că acum are loc nunta păsărelelor din pădure. Pentru a-şi atrage perechea, Graurul auriu pune câteodată în cuib un bănuţ strălucitor.

Dacă în această zi ai norocul să auzi pupăza, vei fi harnic tot anul. Acesta este momentul în care cete de fete şi flăcăi ''fac Dragobetele'', pornind în lume chiuind şi hăulind pentru a culege ghiocei şi viorele. Tinerii schimbă vorbe de dragoste între ei, sperând să fie iubiţi de toţi pe tot parcursul anului, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul ''Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român'' (2000).

În luna februarie timpul este considerat favorabil pentru semănatul plantelor care cresc şi rodesc în pământ (ceapa, usturoiul, ridichea şi alte zarzavaturi), dar şi pentru unele plante care fructifică la suprafaţă (cânepa, inul, grâul de toamnă), pentru vopsirea lânii cu vopsele vegetale, tăierea din pădure a lemnelor de construcţie etc. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Cristian Anghelache)