Ortodoxe
Botezul Domnului
(Boboteaza - Dumnezeiasca Arătare. Harţi)

Greco-catolice
Botezul Domnului (Boboteaza). Sfinţirea Mare a apei. Harţi

Romano-catolice
Epifania Domnului
Sf. Andrei Corsini, ep.


Sărbătoarea Botezului Domnului (Boboteaza) este prăznuită în Biserica Ortodoxă la 6 ianuarie.

Acest mare praznic împărătesc mai poartă numele de "Epifania" sau "Arătarea Domnului", pentru că în această zi s-a arătat Mântuitorul, care stătuse până atunci necunoscut. În această zi Hristos a ieşit pentru prima dată în lume, fiind mărturisit ca Mesia.

Botezul pe care Sfântul Ioan Botezătorul îl făcea în râul Iordan era, potrivit părintelui Ilie Cleopa (vol. "Predici la praznice împărăteşti", 1996), un botez al pocăinţei, un botez de pregătire a botezului creştin.

Iisus Hristos nu avea nevoie de acest fel de botez, al pocăinţei, pentru că nu avea păcate şi nu avea ce ispăşi. Atunci de ce a primit Mântuitorul Hristos un botez cu apă, făcut de cel care se considera pe sine nevrednic, plecându-se, să-I dezlege cureaua încălţămintelor (Marcu 1, 7).

Sfântul Ioan mărturisea atunci când boteza în Iordan zicând: "Eu v-am botezat pe voi cu apă, iar Acela (Hristos) vă va boteza cu Duh Sfânt" (Marcu, 1,8). Acum, când venise Hristos să fie botezat, putea să îl şi arate nu numai să-L mărturisească, pentru ca mărturisirea lui să nu rămână îndoielnică: "Iată Mielul Lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii" (Ioan 1,29).

De acum mulţimile nu mai puteau pune la îndoială cele pe care le spunea Sfântul Ioan Botezătorul, la care venea mulţime mare de popor: "Ieşeau la el tot ţinutul Iudeii şi toţi cei din Ierusalim şi se botezau de către el, în râul Iordan, mărturisindu-şi păcatele (Marcu 1, 5). Acum Iisus Hristos S-a făcut cunoscut, căci mai înainte nici chiar Ioan nu-L cunoscuse (Ioan 1,31)

Pentru faptul că Botezul Domnului se mai numeşte şi "Arătarea Domnului", arhimandritul Ilie Cleopa arăta în vol. "Predici la praznice împărăteşti" că este bine să ştim că două sunt arătările Domnului. Una este cea de acum, de la râul Iordan, când Hristos a fost botezat de Sfântul Proroc Ioan Botezătorul, cu botezul pocăinţei deşi era fără de păcat. Iar cea de-a doua este venirea de la sfârşitul lumii, care se va face într-un alt chip, atunci Mântuitorul se va arăta în toată slava Sa cu putere multă, împărat şi Judecător al lumii.

La Botezul Domnului în Iordan, Sfânta Treime s-a arătat pentru prima dată: Dumnezeu Tatăl, prin glasul care zice: "Acesta este Fiul Meu iubit întru care am binevoit" (Matei 3, 17); Duhul Sfânt în chip simbolic de porumbel, care odihneşte peste Hristos; şi Mântuitorul botezat de Sfântul Proroc Ioan în apa Iordanului.

Ca şi alte sărbători împărăteşti, Botezul Domnului era prăznuit întotdeauna cu mare solemnitate. În jurul anului 400, împăraţii Honorius şi Arcadius au interzis spectacolele de circ în această zi. Cel mai de seamă eveniment legat de această sărbătoare în vechime era botezul catehumenilor (cei care doreau să devină creştini), care voiau să imite astfel botezul Mântuitorului în Iordan. Cum botezul era numit în vechime "luminare", sărbătoarea Bobotezei a mai primit numele de "sărbătoarea luminilor" sau "a luminării".

La români, sărbătoarea a fost, alături de cea a Naşterii Domnului, una dintre cele mai populare. În fiecare an, în cetăţile de scaun ale Ţărilor Româneşti, Botezul Domnului se serba cu deosebit fast, iar sfinţirea Agheasmei Mari se făcea întotdeauna de mitropolitul ţării, în prezenţa domnitorului şi a curţii. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Cristian Anghelache)